[cristiboss56]

Comentand versetul ce l-a reprodus la inceputul acestui topic, Sfantul Ioan Gura de Aur spune : "Miscatoare cuvinte si pline de multa mila ! Indestulatoare sa atraga spre iubire de oameni pe Stapânul cel atât de bun, a Carui bunatate depaseste pacatele noastre. Indelunga rabdare a lui Dumnezeu i-a zguduit inima si i-a arătat cât de mare este pacatul ! De aceea Adam isi alcatuieste aproape o aparare si-I spune lui Dumnezeu :<Femeia pe care mi-ai dat-o sa fie cu mine, ea mi-a dat din pom si am mâncat !> . < Stiu, spune Adam, stiu ca am pacatuit ; dar femeia pe care mi-ai dat-o sa fie cu mine si despre care Tu ai spus :<< Sa-i facem lui ajutor asemenea lui>> , ea a fost pricina alunecarii mele ! Femeia pe care mi-ai dat-o sa fie cu mine. M-am asteptat eu, oare, sa ma acopere cu aceasta rusine tocmai ea, care a fos creata sa-mi aduca mângâiere ? Tu mi-ai dat-o ! Tu ai adus-o la mine! Ea , dar , nu stiu de cine indemnata, mi-a dat din pom si am mâncat . " Atitudinea lui Adam , asa cum am aratat la inceput, este, clar, una a omului cazut din slava divina.