,, In ceea ce priveste cultura Galileei in primul secol, desi comertul cu regiunile invecinate a atras dupa sine un import al produselor industriale grecesti, ar trebui subliniat ca elenizarea, dincolo de orasele grecesti, a fost de fapt superficiala in societatea rurala din Galileea, iar in zonele rurale limba greaca a patruns destul de putin. Ideea ca galileeni vorbeau doua limbi, greaca si aramaica, nu se bazeaza pe nici o evident reala. Nu trebuie sa uitam ca, potrivit lui Eusebiu, faimosul istoric al Bisericii, chiar in sec III AD crestinii non-evrei din imprejurimile dinspre sud ale orasului greco-galileean Scitopolis, avea nevoie de un translator pentru a traduce in aramaica o predica tinuta in greaca in Biserica. De-a lungul celor cateva secole crestine limba greaca le-a imprumutat cateva cuvinte, in special legate de administratie si cultura, care s-au impamantenit treptat in aramaica maternal a Galileei. Dar asta este foarte departe de teoria bilingvismului. Unele dintre aspectele ulterioare ale culturii galileene si legaturile ei cu ceea iudaica pot fi reconstituite, cu titlul de incercare, cu ajutorul unor marturii relevante din scrierile rabinice. Dupa caderea Ierusalimului in anul 70 AD si mai mult dupa infrangerea revoltei condusa de Bar Kohba, elita culturala a Iudeii a emigrat in Galileea si in curand a pus stapanire asupra provinciei. Din acel moment orice distinctie intre un iudeu si un galileean a inceput sa se estompeze, devenind chiar fara sens, cu exceptia perioadei inainte de 70 AD.

Dialectul Aramaic folosit in Galileea pare sa fi fost un etern motiv de sarcasm pentru elita culturala de la Ierusalim. Cea mai cunoscuta ironie era la adresa cunoscutei enuntari dezlanate a cuvintelor ce incepeau cu consoana guturala. Exista un episod consemnat in care un galileean era ridiculizat, pt dialectul sau aramaic, la Ierusalim cand incerca sa cumpere ceva dintr-o piata: ,,Galileean fara minte, vrei sa cumperi ceva de calarit (hamar- magar), sau ceva de baut (hamar-vin) sau ceva din care sa faci o rochie (‘amar) sau ceva pentru a jertfi la Templu (immar- miel) ?”. In lumina acestei istorioare relatarea evanghelica despre tradarea lui Petru apare intr-o noua perspectiva. Atunci cand insista ca nu-L cunoaste pe Iisus cativa martori din curtea Marelui Preot de la Ierusalim ii replica: ,, Cu adevarat si tu esti dintre ei, caci graiul te vadeste” ( Matei 26:73, Marcu 14:70, Luca 22:59).

In materie de respectare a Torei, in special respectarea regulilor jertfelor aduse la Templu, galileeni erau considerati ignoranti de catre elite, motiv pentru care li-se aplicau reguli si legaminte speciale. Astfel Mishnah stipuleaza ca daca un legamant referitor la ofrande nu este clar definit, el ramane obligatoriu pentru iudeu, care se presupune ca este familiarizat cu aspectele ce tin de Templul, dar in schimb nu-l obliga cu nimic pe un galileean, care se considera ca nu stie mare lucru despre ele. In Iudeea munca trebuia sa ia sfarsit la mijlocul zilei dinainte de Pasti dar galileeni, nesiguri pe asemenea detalii, se abtineau de la munca toata ziua. In alta parte chipurile hasizilor din Galileea, in sec I AD, sunt infatisate neglijand sau chiar ignorand codul de comportament al celor de la Ierusalim, ei neacordand prea mare importanta etichetei religioase conventionale. In mod interesant in textele Noului Testament este exprimat de cateva ori dispretul iudeilor pt galileeni: ,,Nu cumva din Galileea sa vina Hristos?” Luandu-I apararea lui Iisus, Nicodim este luat si el peste picior: ,,Nu cumva si tu esti din Galileea? Cerceteaza si vezi ca din Galileea nu s-a ridicat prooroc”. Un om sfant, din partea rurala a Galileei, din zona de langa mare, putea lupta prea putin impotriva unei asemenea superioritati afisate combinata cu bigotism.

Lipsa subtilitatilor legale in Galileea poate fi pusa pe seama lipsei scolilor rabinice in prima jumatate a primului secol AD. Asta nu inseamna ca nu existau ,,carturari” sau ,,oameni ai legii” in zona, care se ocupau de probleme religios-administrative. Josephus se refera la ei cu sarcasm cu titlul ,,cler rural”. Dincolo de povestea talmudica referitoare la Yohanan ben Zakkai nu exista nici o marturie ca in perioada lui Iisus, in Galileea ar fi existat farisei de marca. Se spune ca Yohanan ben Zakkai a petrecut 18 ani in orasul galileean Gabara, perioada in care nu a avut nici un impact asupra populatiei locale. Cu hiperbolizarea oriental a de rigoare se spune, ca exasperat de indiferenta lor, i-ar fi acuzat pe locuitori de ura fata de Torah. Din Evanghelia dupa Marcu aflam ca unii farisei pe care Iisus i-a intalnit nu actionau pe plan local,ci erau trimisi de la Ierusalim. De asemenea singurii farisei mentionati de Josephus, pe perioada cat a fost comandantul revolutionar al provinciei,erau membrii ai delegatiei trimise de la Ierusalim de Simon, fiul lui Gamaliel, liderul fariseilor, pentru a pune la cale indepartarea lui. Hanina ben Dosa- daca a fost fariseu,- era prea tanar ca sa conteze in timpul activitatii lui Iisus, iar Yose Galileeanul a trait la cateva generatii dupa Iisus. Admitand o prezenta a fariseilor in regiune, ea ar fi afectat mai degraba orasele decat zonele rurale, caci potrivit lui Josephus fariseii actionau mai ales in zonele urbane, cu influenta asupra locuitorilor oraselor."

Va urma