Ei se inraiesc pentru ca nu-i baga nimeni in seama. Poate au renuntat sa mai spere ca pot sa iasa din starea asta, sau nu au cunoscut alta, si isi ineaca amarul cu tigari, bautura, unii mananca mult, dar prost, sunt grasi, dar nu au casa pentru vreme rea. Nu au un rost, nu stiu ce le aduce ziua de maine. Ceilalti ii gonesc. Ma intreb daca au primit vreodata dragoste materna, oamenii astia, daca stiu ca viata poate fi si altfel. Ce educatie? Siretenie, ca sa supravietuiasca. Noi, care ave un rost, suntem ceilalti, tabara adversa.
Ajutor adevarat mi se pare cand le oferim sansa sa-si castige singuri painea.
|