[SteaEmy]

Acatistul Sfintei Muceniţe Fotini - continuare

Condac 7
Mâniindu-se cumplit împăratul, a poruncit slujitorilor săi ca punându-ţi mâinile pe nicovală, să fii bătută cu lanţuri grele de fier, obosind aceia, de trei ori s-au schimbat între ei, iar tu, fericită, nicidecum nu slăbeai. Auzind acestea, Nero a ordonat să-ţi fie tăiate mâinile şi neizbutind, călăii au paralizat căzând jos ca morţi, iar noi minunându-ne cântăm: Aliluia!

Icos 7
Socotind împăratul că va birui prin momeala podoabelor scumpe şi a palatelor aurite, neînduplecarea ta muceniţă de a te închina idolilor necuraţi, cu linguşiri a poruncit să fii pusă sub un baldachin aurit, împrejmuită de tronuri de aur şi masă îmbelşugată, în compania fiicei sale Domnina, însă nu idolilor ai dorit a aduce cinstire Sfântă Fotini, ci Soarelui Dreptăţii, ce te-a împodobit cu cunună de nematerialnic foc, pe care l-ai împărtăşit şi Domninei, iar noi, lăudându-te îţi grăim:
Bucură-te, că îmbrăţişând-o pe Domnina, ca pe o roabă a lui Hristos ai sărutat-o;
Bucură-te, că văzându-i aplecarea spre cele sfinte, i-ai vorbit îndelung despre credinţa creştină;
Bucură-te, că aceea crezând a primit botezul;
Bucură-te, că logodindu-o cu Iisus, Antuza ai numit-o;
Bucură-te, că şi roabele sale, o sută la număr, primindu-ţi învăţătura, au fost botezate;
Bucură-te, că Antuza degrab a împărţit la săraci bijuteriile de mare preţ şi podoabele aurite date de tatăl său;
Bucură-te, stâlp luminos, căci cugetul tău numai la cele dumnezeieşti era aţintit;
Bucură-te, că toată slava lumii acesteia cu măgulirile ei, ai dispreţuit;
Bucură-te, că îndulcindu-te de iubirea Mântuitorului tău, nimic altceva n-ai mai socotit vrednic de cinstire;
Bucură-te, că fără de Hristos, nici viaţă nu ai dorit;
Bucură-te, că sfaturile amăgitorului, neputincioase le-ai arătat;
Bucură-te, că şi nouă ne eşti scut şi povaţă în toată clipa cea grea;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Fotini, luminătoarea multor popoare!

Condac 8
Aflând împăratul cele întâmplate, cu mare turbare s-a pornit, prea cinstită, a te chinui şi poruncind a fi aprins un cuptor şi timp de şapte zile făcându-se foc mare, să fii băgată înăuntru şi închisă. Socotindu-te arsă, după trei zile au deschis cuptorul şi văzându-te neatinsă de foc, soldaţii au încremenit de groază, iar locuitorii Romei văzând prea slăvita minune, împreună cu tine L-au slăvit pe Dumnezeu şi I-au cântat: Aliluia!

Icos 8
Văzându-şi încă un plan zădărnicit, Nero a scornit cu mintea sa întunecată, că prin otrăvire să şteargă pomenirea ta, sfântă muceniţă şi o dată cu aceasta şi pomenirea lui Hristos. Bând otrăvurile gătite de marele vrăjitor Lambadio, cu puterea Celui propovăduit de tine, nevătămată te-ai arătat, de care lucru spăimântându-se vrăjitorul, a crezut în Dumnezeul creştinilor, iar noi cu uimire şi cu evlavie îţi rostim:
Bucură-te, răbdătoare pentru Hristos şi unealtă a slăvirii Lui;
Bucură-te, că vrăjitorul ţi-a pus înainte otrăvuri ce pe toţi i-au răpus mai înainte;
Bucură-te, că pentru dulcele Iisus, băutură amară ai gustat;
Bucură-te, că pentru dulceaţa Mirelui tău, licoarea cea de moarte nectar ţi s-a părut;
Bucură-te, că prin chemarea numelui lui Hristos, puterea otrăvii a dispărut;
Bucură-te, că văzându-şi meşteşugul biruit, Lambadio s-a botezat şi a ars toate cărţile vrăjitoreşti;
Bucură-te, că acesta s-a făcut mai întâi, mucenic al lui Hristos, cu numele Teoclit;
Bucură-te, că prin tine, Sfintei Treimi laudă s-a adus;
Bucură-te, că fii ai luminii, pătimind, ai făcut să răsară;
Bucură-te, că pătimirea trupului tău, vie propovăduire s-a arătat;
Bucură-te, că pe cât chinul sporea, pe atât credinţa se întărea;
Bucură-te, că pe slujitorii satanei, robi iubiţi lui Dumnezeu, i-ai făcut;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Fotini, luminătoarea multor popoare!

Condac 9
Fiindu-ţi tăiate venele şi sângele curgând şiroaie din mult pătimitorul tău trup, râdeai şi batjocoreai, muceniţă mărită, pe împăratul şi pe zeii lui ca pe nişte neputincioşi, iar pe Dumnezeu Îl lăudai cu glas mare şi-I cântai: Aliluia!

Icos 9
Multe feluri de chinuri gătindu-ţi Nero cel împietrit de ură şi răutate, pe toate le-ai primit, muceniţă prea iubită, cu inimă veselă şi cu glas mulţumitor, închinându-le Mirelui tău ca pe nişte mărgăritare strălucite. Însufleţeşte-ne şi pe noi, fericită să ridicăm cu bucurie de acum înainte, crucea nevoinţelor rânduite nouă de Domnul, cu ochii aţintiţi la Cel ce a răbdat pe nedrept pentru noi, Care ne îndeamnă a-ţi cânta:
Bucură-te, că sălbaticii chinuitori au turnat plumb topit şi pucioasă în sfânta ta gură;
Bucură-te, că cenuşă amestecată cu oţet ţi-au băgat în nări şi ochi;
Bucură-te, că spânzurându-te pe lemn, au jupuit cu nemilostivire piele din trupul tău cel curat;
Bucură-te, că ai fost arsă cu făclii aprinse;
Bucură-te, că şi carnea cinstitului tău trup a fost sfârtecată cu cruzime;
Bucură-te, că în temniţă întunecoasă plină de şerpi veninoşi ai fost aruncată;
Bucură-te, că intrând tu în temniţă, fiarele cele veninoase au murit şi bună mireasmă s-a răspândit în tot locul;
Bucură-te, că întunericul temniţei s-a luminat de cerească slavă;
Bucură-te, că în lumina negrăită, Hristos a apărut zicându-ţi: “ Pace ţie!”;
Bucură-te, că făgăduindu-ţi a fi cu tine, El te-a îmbărbătat a stărui în pătimire;
Bucură-te, că îndată ca nişte solzi au căzut rănile de pe trupul tău;
Bucură-te, că stând închisă vreme de trei ani, mulţimi de oameni alergau să te vadă şi se botezau;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Fotini, luminătoarea multor popoare!