Citat:
|
În prealabil postat de OvidiuO
Rabdarea este o mare virtute, dar numai daca este unita cu smerita cugetare. Exista doua feluri de rabdare: unul cel obisnuit, omenesc, adica lumesc si celalalt fel, adica felul doi :),desavarsita rabdare, adica rabdarea crestineasca. Acest fel al doilea incepe acolo unde se sfarseste primul fel.:) Acum, noi care dorim sa ne desavarsim trebuie sa mancam numai acest al doilea fel. De ce ? Fiindca Mantuitorul spune: "Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre"
Prin aceasta rabdare crestineasca putem dezradacina pacatele contrare ei si anume: mania, rautatea, razbunarea, osandirea aproapelui, etc. Poate incercam sa dezbatem putin despre aceasta minunata virtute fara de care mantuirea crestinului nu cred ca poate fi posibila.
Astept si cuvantul fratiilor voastre.
Doamne ajuta !
|
Si cum ar trebui sa se manifeste acest al doilea fel de rabdare?
Eu cred ca rabdarea e aceeasi .Eu nu vad o rabdare dobandita prin autoeducatie ca rabdare ,aceea nu e rabdare , e o atitudine de suprafata.
Rabdarea e aceeasi pe care o am in strafundurile fiintei mele ,in orice situatie.