Iti spun:
Oricat te zbati in cutia mintii tale, si oricat de frumoasa este ea, nu vei face decat ce au facut acele minti mari de care pomenesti: dai cu capul de pereti.
Ce cauti tu, Andrei, NU SE AFLA IN CUTIE!

Acei oameni nu vedeau decat cu mintea, iar inima lor era IMPIETRITA. De aceea nu recunosteau evidenta. Domnului I-a fost insa mare mila si a incercat sa ii scoata la INTALNIRE.
Hristos a trecut cu harul Sau peste zidurile pietrei inimii UNORA DINTRE EI, acolo unde plangea un copil abandonat de propria minte a carturarilor. A mangaiat copilul, ca sa se linisteasca si l-a eliberat din temnita.
Unii au preferat, insa, sa il lase pe copil in temnita. Pesemne ca le-a murit intre timp... asa patesc toti pruncii neglijati.
Ai mare grija, deci, ca tipa cineva in tine. Il auzi, Andrei? (E departe, desigur, a fugit speriat de mult, dar te cheama. Grabeste-te!, nu mai pierde vremea cu mine pe forum.)