Sophia, cei ce au lepadat lumea au primit mult mai mult. Eu asa vad lucrurile.
Nu ma autoflagelez, dar nu vreau nici sa ma mint ca asta este totul. Orice as manca, orice as bea, oricata iubire mi-ar arata sotul, oricat de grozavi ar fi copiii mei: NU ESTE DE AJUNS!
Cred ca nu am fost creati sa ne bucuram de aceasta lume, ci sa ne bucuram de Dumnezeu!
Cum? Nu stiu, dar unii au reusit si catre ei ma uit.
Si nici eu nu inteleg foarte multe lucruri.
Dar stii de ce? Din cauza patimilor mele si a lipsei de smerenie. Dumnezeu nu se cunoaste cu ratiune, ci singur se face cunoscut inimii smerite.
Dar daca eu sunt mandra si vreau sa ma bucur de viata, nu cred ca-L voi cunoaste pe Dumnezeu. (si asa sunt: mandra si vreau zeci, sute de lucruri..)
Nu stiu cum vi se intampla voua, dar cu fiecare prajitura pe care o mananc, imi piere cheful sa ma rog, cu fiecare film vazut mintea mea o ia aiurea, nu se gandeste la Dumnezeu etc.. Cu cat ma intorc mai mult catre lumea asta, cu atat se indeparteaza cealalta de inima mea. Asta din experienta mea.
In fine, pentru altii o fi diferit.
|