Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Dacă merg la biserică ”în primul rând” să-mi asigur ego-ul că va supraviețui veșnic, atunci intru inevitabil în cercul vicios al dorințelor ce vizează asigurarea confortului propriu: cel mai bun job pentru mine, cea mai bună căsătorie pentru mine etc. etc.
|
Parada intelectualistă nu face bine la corazon, though. Ce este mântuirea dacă nu supraviețuirea noastră în veșnicie? A întoarce din vorbe acest adevăr este doar chestiune de retorică, de mesaj-șoc care să dea pe spate masele.
Cei care ați mers vreodată cu avionul, ați sesizat probabil instrucțiunile date de stewardese/ stewarzi pentru cazuri de urgență, în speță folosirea măștilor de oxigen, a vestelor de salvare : pentru cei care au copii cu ei, se insistă ca acestea să fie puse mai întâi de părinți, și abia apoi să fie puse și copiilor. Explicația este simplă : you must secure your survival first! abia apoi te ocupi și de alții. Este ceea ce se chemă dreaptă socoteală, tradusă aici în termeni pragmatici.
Citat:
La orizont pândește desigur dragostea interesată de Dumnezeu: te iubesc Doamne, nu pentru că Te-am găsit vrednic de iubit, ci pentru ca să mă scapi de belea la Judecată. La scară redusă, aceeași ipocrizie o întâlnim când ne declarăm iubirea pentru cineva, care are altă justificare decât în ea însăși: te iubesc dragă X sau Y ca să mă protejez de sigurătate, sărăcie, că-mi oferi un anumit statut social, că ai ochii mișto și-ți stă bine în bleu etc etc.
|
Nu subscriu. Dar poate n-am suficientă experiență de viață !