Fostul fotbalist a renunțat la haina monahală deoarece vârsta fragedă nu este compatibila cu viata monahala, azi. O intrare în monahism la o vârstă fragedă si fără un duhovnic în adevărat sens al cuvântului (adică îndumnezeit) reprezintă o eroare mare. Mănăstirile, ușor, ușor, s-au îndepărtat de scopul pentru care s-au constituit. Scopul, modul de existență treimic. Poate că omul în speță a realizat că mănăstirea, modul de viață de acolo, nu exprimă modul de existență descris de vestea cea buna (evanghelia), și anume existența în dragoste (comuniune) spre cunoaștere. Poate că mănăstirea, azi, reprezintă doar o instituție juridică, urmând modului omenesc (juridic) de existență, cu reguli stricte, naturale, instinctuale, reguli care omoară duhul (fără roade duhovnicești). În mănăstiri azi se pune accent pe viața morală (nu duhovnicească), iar călugării au impresia că o viață morală strictă (nu bei, nu furi, nu desfrânezi, etc) reprezintă o garanție a unei vieți veșnice mult așteptate. Așa nu înțelegem de ce nu au rămas în lume, lume în care poti să ai o viață morală aproape impecabilă. Poate că astăzi nu este bine să îndemnăm pe nimeni să intre în monahism la o vârstă fragedă, ci să amâne până realizează faptul că manăstirea azi este departe de scopul pentru care s-a constituit, familia creștină.
|