Citat:
În prealabil postat de dobrin7m
In Vechiul Testament intalnim notiunea de desfranare spirituala in care Dumnezeu este tradat in iubire de catre noi oamenii pacatosi. De aceea si spune ca Dumnezeu este gelos, caci noi prin starea pacatoasa in care ne complacem, asta facem desfranam spiritual cu idolii nostri, tradand pe Dumnezeu care ne iubeste atat de mult incat pe Sine s-a desertat pentru noi. Pana cand nu vom intelege ca e nevoie sa iubim pe tot omul indiferent de cum este el, suntem ceea ce suntem, niste bieti mandrii pacatosi.
M-am intrebat deseori privind la multimea de oameni de diverse culturi si credinte: oh Doamne atat de multa lume ratacita si totusi cu o viata fericita? Casnicii frumoase, copii reusiti, un trai decent, ai spune ca le lipseste suferinta. Stiu - am spus - duhovnicii nostri spun, pai diavolul inlesneste si usureaza ca sa ii castige si sa ii tina in mrejele lui.
Si totusi un al doilea inteles a venit: Dumnezeu ii iubeste si pe ei, nespus de mult ii iubeste, asa cum iubeste pe toti oamenii de pe pamant. Si pentru ca ii iubeste , le daruieste - cu tristete - un crampei de rai pe pamant, in aceasta viata, prin familie fericita, copii frumosi si sanatate, bucurandu-i astfel si pe acestia, macar pe timpul vietii lor asa limitat.
Sa ne bucuram, ca avem sansa de a gasi raiul si fericirea cea vesnica si sa ne smerim si sa invatam de la Bunul sa iubim si noi aceste familii fara sa ii asezam noi intr-o parte sau intr-alta.
|
Multumim pentru asa gand frumos.
Pentru generozitatea viziunii.
Da, esenta crestinismului este o iubire capabila sa-i iubeasca si pe cei "din alte neamuri".
"Alte neamuri" fiind toti ceilalti care par a fi diferiti de noi, fie prin nationalitate, rasa, cultura, credinta...