Da... eu am venit cu subiectul de fata pentru ca am citit asta la un parinte de la Athos. Cum ca pacatele ne sunt iertate, insa urmarea fireasca a pacatului ramane. Deci vom suferi pentru nedreptatea adusa Lui Dumnezeu, pentru incalcarea voii Sale. Eu cred ca are dreptate Gheron Iosif.
Mai departe, daca se vor rasfrange si asupra copiilor pedepsele desinate noua si pe care nu le-am implinit din varii motive, asta probabil ca este la fel de adevarat (se stie citatul biblic).
In fond, viata noastra toata este o suferinta continua si o lupta si o jertfa neintrerupta. Si, chiar daca drepti am fi, anumite incercari vin asupra noastra ca incercari si noi le percepem ca "pedepse"... Exemplele sunt de prisos aici.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4
Ascultați Noul Testament ortodox online.
|