In Facere sunt doua momente referitoare la crearea omului:
1. Sfatul (planul): "Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra" (Facere 1, 26)
2. Crearea propriu-zisa: "Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau" (Facere 1, 27)
Teologia ortodoxa distinge intre "dupa chip" si "dupa asemanare". Asemanarea cu Dumnezeu are sensul de devenire, de tinta a urcusului duhovnicesc. Acolo unde este chip al lui Dumnezeu, exista si (ceva) asemanare, numai ca e o asemanare mica la inceput (o asemanare mai mult potentiala). Aceasta asemanare poate creste daca miscarea se face catre Dumnezeu, sau se poate diminua daca se face in sens contrar.
"Dupa chipul" este precum samanta unei plante. Are tot ce-i trebuie pentru a deveni "planta matura", dar depinde de conditii (de colaborarea cu Dumnezeu).
|