[dobrin7m]

În prealabil postat de N.Priceputu

După un mesaj cu atât de puternice accentuări, mi se pare că iubiţi mai mult adevărul decât oamenii.
Eu, unul, mă simt exclus. Şi nu de către cei pe care îi citaţi. Pe Părintele Stăniloae am putut simţi că-l iubesc, pentru că în tot ceea ce a scris transpărea iubirea de Dumnezeu şi de oameni.
Da, a ştiut ca nimeni altul să ne arate adevărul. Însă nu l-a impus strigând din răsputeri, ci luminându-se întâi pe sine şi umplându-şi inima de dragoste de oameni.
Problema disputelor de pe acest forum nu este de natură dogmatică. Neînţelegerile vin dintr-o atitudine potrivnică faţă de cei pe care nu-i înţelegem. Şi neînţelegându-i, apare dorinţa de delimitare, de precizare. Vă temeţi de dialog. Îi suspectaţi pe cei care sunt mai deschişi. Uitaţi că Hristos nu a exclus pe nimeni.

Sunteti in inselare domnule N.Priceputu
Atitudinea pur ortodoxa nu este impotriva celor pe care credeti ca nu ii intelege ci impotriva pacatului ce il savarseste. Uram pacatul ereziei. Iar daca aici vorbim , vorbim din dragoste pentru pacatosi. Ne dorim sa traiasca si ei bucuria Adevarului.
Aici , cu totii facem dialog, dar daca noi ortodocsii invatam de la Sfintii Parinti ce este pacat si ce este virtute, asta nu inseamna ca uram pe cei ce pacatuiesc. Iar daca un pacatos se simte jignit inseamna ca are putina credinta daca ajunge sa se identifice cu pacatul.
Noi crestinii ne dorim din tot sufletul sa ajungem asemenea lui Dumnezeu asa cum El Insusi ne-a creat , dupa chipul si asemanarea Lui. Daca unii isi doresc sa ajunga asemenea pacatului, identificandu-se cu el, atunci nu ne ramane decat sa ne rugam pentru ei la Domnul.

Imi pare rau domnule N.Priceputu ca va simtiti exclus din randurile celor ce iubesc pacatosii si urasc pacatul.
Doamne ajuta!