Ce-mi plac mie oamenii 'destepti'...

O holograma a unui obiect este imaginea franjelor de interferenta dintre reflexia unei raze laser pe acel obiect si raza originala, nealterata. Plasand un obiect (sau mai multe) in fata unei placi (film) fotografice, se ilumineaza obiectul cu o raza laser care se reflecta pe placa fotografica; concomitent, se trimite un fascicul al aceleiasi raze laser, direct pe placa. Aici se vor forma franje de interferenta care contin atat informatia despre luminozitate a obiectului (imaginea) cat si informatii de faza are razelor reflectate (forma). Practic, sunt niste linii si cercuri din care nu se poate intelege nimic decat daca se citeste holograma, ceea ce se face tot cu o raza laser, iluminand placa fotografica din spate; privitorul, care sta in cealalta parte a placii va vedea in aceasta obiectul original, tridimensional.

In ciuda frumusetii si simplitatii teoriei, si faptului ca inventatorul a primit un premiu Nobel, ideea nu prea are aplicatii practice. Imaginea obtinuta este statica (nu se misca, daca vrem sa vedem un film, totul trebuie repetat de cateva zeci de ori pe secunda), si din pacate monocroma, in culoarea laserului folosit (daca vrem color trebuie sa folosim 3 lasere in culorile fundamentale - nici nu cred ca exista). Ganditi-va domniile voastre cate holograme ati vazut vreodata; daca aveti dubii aduceti-va aminte daca era si un laser prin preajma (un obiect maricel, cilindric, merge doar bagat in priza, nu se gasesc la magazin).

Ce voiam sa reliefez (daca tot vorbim de holograme) este ca acestea nu se proiecteaza pe ceva (ecran) ci sunt ele insele ecranul la care ne uitam, dar numai dupa le iluminam cu laser, din spate. Am ales acest amanunt ca sa demonstrez ignoranta autorului previziunilor citate, desi am senzatia ca o fac de pomana