[dobrin7m]

În prealabil postat de ioan cezar

Felicitari, Dobrin si iti multumesc cu tot sufletul pentru alegerea ta care ma bucura mult. Fie ca sotul tau sa se bucure nespus de prezenta ta iubitoare langa el iar viata voastra impreuna sa va conduca in Duhul lui Hristos la mantuire! AMIN+

Multumim mult. Ne straduim sa facem fata agresiunilor duhului acestei lumi. Multumim lui Dummezeu ca ne-a dat intelepciunea sa fim trup si suflet si sa putem intelege cum trebuie sa vietuim impreuna crestineste. Un parinte drag ne spunea: puteti avea manastirea in suflet.
Si asa si este.
Acum doua zile , pe Trinitas TV a fost exact aceasta tema in discutie. Viata la manastire si alegerea acestei cai. Nu stiu cati au privit emisiunea dar acolo s-au dat niste raspunsuri. Oamenii puteau de acolo sa invete ceva. Inclusiv raspuns pentru cazul prezentat de stefan florin. Atunci cand credem ca dorinta noastra de a scapa de lume cu tot ce reprezinta ea reprezinta chemare atunci ne inselam. Chemarea este altceva: este dor de Dumnezeu, este dorinta de a fi acolo in manastire cu Hristos fara amestecul altor simtaminte: de lehamite a vietii de aici, de neputinta in fata greutatilor. Chemarea este doar iubirea nespusa de Dumnezeu si dorinta de a trai pentru el si atat. Este topirea sufletului dupa Hristos, dupa viata manastireasca, si dorul de a ne inchina cu totul lui Dumnezeu. Numai atunci poti lua ascultarea ca virtute, numai atunci poti cu adevarat sa traiesti daruind tot celorlalti. Iat tot insemand toate valorile tale: si cele materiale (la care renunti la intrarea acolo) dar si cele sufletesti.

Iata un cuvant al Sfatului Teodor Suditul legat de viata calugareasca in cartea "Cuvantari duhovnicesti":
"Fraţilor şi părinţilor, de vreme ce am ieşit din lume dorind viata cea
îngerească, se cuvine după orânduiala acestei vieţi să petrecem viaţa
noastră: că de vom avea numai numele şi portul călugăriei şi ne vom făli
numai întru anii ce am petrecut în zadar întru această viaţă, iar faptele
călugăriei nu le vom urma, nici un folos nu avem. Noi pentru aceea ne-am
lepădat de lume şi am lăsat odihna şi desfătarea trupului, ca să facem
faptele cinului călugăriei. Iar de ne are lumea ca pe nişte sfinţi şi ne
socoteşte că săvârşim cele plăcute lui Dumnezeu, şi noi facem cele
împotrivă, mai multă osândă şi mai mare păcat pricinuim sufletelor noastre,
după cum zice şi Domnul nostru Iisus Hristos în Sfânta Evanghelie: „ Vai
vouă de va prisosi numele vostru mai mult decât faptele voastre". Deci
fraţilor, de vreme ce adevărul aşa este, nu se cuvine să ne lenevim spre
împlinirea poruncilor lui Dumnezeu şi spre urmarea vieţii călugăreşti, însă
să ştiţi fraţilor, că această viaţă are trei stări: una este a celor din obşte, alta
este a celor de sineşi , şi cea de a treia este a pustnicilor."

Asta este. Sa nu ne dorim liniste acolo, fugind de lume si adunand ani spre osanda.
Dumnezeu sa ne ajute!