Dintr-un articol apărut azi in "Adevărul" de Vaslui:
http://adevarul.ro/locale/vaslui/ce-...26a/index.html
Legendele cu călugării greci
Despre proasta părere avută de Cuza Vodă despre călugării greci au circulat mai multe legende. Una dintre ele reluată de ziarul "Facla", în 1930, a fost reprodusă de Octav Gorescu în lucrarea "Văcărești mănăstire. Văcărești penitenciar".
"Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron", spunea legenda, "a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meșteșuguri pe credincioși ca să lase averile lor danii mănăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivnițele erau pline de vinurile cele mai delicioase, arhondăriile cu mâncările cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat și nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau.
Erau fără nicio milă față de cei nevoiași. Când un călător înnopta pe drum și se oprea la poarta unei mănăstiri ca să ceară mâncare și adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioșilor, erau de-o zgârcenie extraordinară față de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare".
Atunci, Cuza a pus la cale una dintre "excursiile" sale incognito. Deghizat în călător ostenit de drum, a bătut pe înserate la poarta unei mănăstiri, cerând găzduire. A fost refuzat. Mânios, domnitorul s-a întors în fruntea unui corp de oaste, care aștepta tupilat într-o pădure din apropiere. Cuza mai adusese cu sine și o ceată de pungași. Tot alaiul a intrat în mănăstire.
"Domnitorul intră prin chilii și înșfăcă pe fiecare călugăr de gât, scoțându-l afară și introducând în locul lui un hoț sau pungaș, însoțind această schimbare de persoane cu următoarele cuvinte: "Hoți scot de aici și tot hoți introduc!". Astfel, unele mănăstiri au fost transformate în temnițe. Cel mai cunoscut exemplu este Văcăreștiul.