Multumesc pentru contributie, Ekaterina. Urmatorul sfant despre care voiam sa scriu astazi este chiar acesta, Sf. Antonie de la Iezeru Valcea. Gand la gand cu bucurie!
Despre modul miraculos de firesc in care l-am cunoscut pe acest sfant am scris aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...postcount=2078
Iata ca si Sfantul Antonie de la Iezerul Valcea (caruia nu i se cunoaste numele de mirean) a fost tot de origine aromana, din parinti binecredinciosi negustori, precum in cazul Sf. Andrei Saguna. S-a nascut in 1628 la Ianina, in tinutul Pindului. Sfantul a ajuns in Tara Romaneasca din vremea lui Matei Basarab, in interes comercial. S-a stabilit la Ramnicul Valcea, unde s-a si casatorit si a avut un copil pe care l-a incredintat slujirii preotesti. La 65 de ani, avand in zona un climat de renastere a monahismului, s-a calugarit la man. Saracinesti. Dorind sa duca o viata mai inalta, a cerut voie sa viziteze muntele Athos, insa nefiindu-i permis acest lucru, a facut ascultare si s-a indreptat spre Schitul Iezeru Valcea, aflat in paragina, la munte, intr-o pustietate. Acolo a refacut schitul si a dezvoltat o mare obste monahala. Se pare ca se pastreaza pana astazi chiliile zidite de mana Sf. Antonie. Odata cu reinflorirea schitului, Sfantul a dorit iarasi sa se retraga in pustie si a primit aprobare de la episcopul de atunci, probabil Sf. Antim Ivireanul. Retras in Pestera, va zidi si acolo cu mainile sale o biserica in stanca.
Despre viata pustniceasca a Sfantului:
"Comerciant de meserie, Cuviosul Antonie era inca din tineretile sale foarte activ, ordonat si corect. Stia ca fara munca nu se realizeaza nimic, nici material, nici spiritual, nici nu poti fi bineplacut lui Dumnezeu. "Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pana seara" (Ps. 103, 24) citea Cuviosul la fiecare slujba a vecerniei. Ziua taia copaci, asa cum spune ucenicul sau Nicolae ca "a curatat multa padure", scotea buturugile, aduna si stivuia pietrele, destelenea terenul pentru livada si gradina, sapa, planta pomi fructiferi de tot soiul, cultiva legume si zarzavaturi, ingrijindu-le cu multa dragoste si cu mult devotament ca pe niste daruri primite de la Dumnezeu. Niciodata fara lucru nu sedea, marturiseste acelasi ucenic Nicolae.
Noaptea se consacra Cuviosul Antonie privegherii. Savarsea rugaciunea cu multa fierbinteala sufleteasca, fiind patruns de harul Sfantului Duh, de aceea Dumnezeu l-a invrednicit de darul lacrimilor." Avea o imbracaminte simpla, isi incingea trupul cu lanturi, manca o singura data pe zi, paine si apa, se odihnea cateva ore, rezemat de pietre.
A adormit in Domnul pe 23 noiembrie 1720, la 92 de ani, dupa 28 ani de viata monahala, prezicandu-si singur moartea cu 40 zile inainte si dand dispozitie sa fie ingropat in mormantul pe care il zidise. Dupa moartea sa, s-a aratat in vedenie si in vis multor ucenici si credinciosi din imprejurimi.
Peste vreo 150 de ani in fruntea episcopiei Valcea a ajuns cel care avea sa devina Sfantul Calinic de la Cernica. El a dorit sa dezgroape moastele Sfantului si sa le aduca in biserica, spre bucuria poporului. Insa chiar in ajuns o stanca s-a pravalit peste mormant, semn ca doreste sa ramana acolo. Mai tarziu, prin 1950, o crestina evlavioasa a sapat acolo si a reusit sa scoata cateva oseminte, care au fost aduse in procesiune la Pestera, apoi la schitul Iezerul Valcea. Restul moastelor au ramas in pamant.
Cuviosul Antonie a fost canonizat in 1992, iar o particica din moastele lui se gaseste si la Schitul Darvari din Bucuresti, dar si la Biserica Sf. Antonie cel Mare din Drumul Taberei. In ultimii ani, racla de la Iezer a fost adusa cateva zile intr-o biserica din cartierul Ozana-Titan, care are hramul Sfantului.
Grota Sf. Antonie
Acatistul Sfantului -
http://www.crestinortodox.ro/acatist...cea-67061.html
Am preluat informatiile din "Sfantul Antonie de la Iezerul" de arhim. Veniamin Micle si prof. Ioan Ionescu, schit Iezerul Valcea, Eparhia Ramnicului, 2012.
Va invit pe toti sa contribuiti la acest topic, cu informatii si experiente prilejuite de intalnirea cu sfintii romani.