Postul Craciunului
2007 11 14| de Daniela Livadar
Batran de 1.600 de ani
Postul este o randuiala disciplinara a Bisericii, fiind fundamentat
pe texte scripturistice si patristice. El consta in infranarea totala
sau partiala de la anumite alimente, pe un timp mai lung sau mai
scurt, fiind practicat inca de la inceputul omenirii. O dovada in
acest sens il constituie si faptul ca postul se regaseste in toate
religiile lumii.
IN ANTICHITATE. Originea postului este incerta. Unii considera ca
postul a aparut ca o completare a cultului mortilor. Cei vii aduceau
jertfe animale pentru morti, dar nu aveau voie sa se atinga de ele.
Pe de alta parte, durerea pricinuita de moartea celor dragi a avut
drept urmare fireasca ignorarea mancarii si bauturii. Altii considera
practicarea postului drept un act de austeritate si cumpatare,
recomandat si practicat de intemeietorii religiilor sau curentelor
filosofice. Caracterul religios al postului s-a impus treptat, in
special in urma unor viziuni cu caracter divin. Postul a inceput sa
fie privit drept un act de pocainta, o pregatire inaintea savarsirii
actelor religioase sau ca un semn de doliu, depasind caracterul
simplist de mijloc igienic pentru sanatatea corporala.
POSTUL PROOROCILOR. In Vechiul Testament, primul indemn spre post
este prefigurat in porunca adresata de Dumnezeu lui Adam si Eva: "Din
toti pomii din Rai poti sa mananci, iar din pomul cunostintei binelui
si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei
muri negresit!” (Facere 2, 16-17). Dupa alungarea primilor oameni din
Rai, postul a fost prescris poporului evreu prin poruncile date de
Dumnezeu prin Moise si ceilalti prooroci. El se referea la anumite
zile din an. Sfanta Scriptura consemneaza si postul particular,
practicat in diferite imprejurari: postul lui Moise de 40 de zile pe
Muntele Sinai, postul lui Daniel de 3 saptamani, in Babilon, postul
lui David in semn de pocainta, postul lui Ilie, postul proorocitei
Ana.
ISTORIC. In cadrul anului bisericesc, care debuteaza la 1 septembrie,
primul post de durata este cel randuit inaintea Nasterii Domnului,
numit si postul Craciunului. Primele mentiuni despre acest post
dateaza din secolele IV-V, Fericitul Augustin si episcopul Leon cel
Mare al Romei numindu-l postul din luna a zecea (calendarul roman
incepea cu luna martie). Numarul zilelor de post era variabil, intre
7 si 40 de zile. La fel si asprimea lui. Sinodul local din
Constantinopol, prezidat in anul 1166 de patriarhul Luca
Chrysoverghes, a uniformizat durata si asprimea postului. El urma sa
inceapa la 15 noiembrie si sa se incheie in seara zilei de 24
decembrie. Daca ziua lasatului de sec cade miercuri sau vineri,
postul incepe din aceasta zi, 14 noiembrie, asa cum este cazul si in
acest an.
In mod simbolic, Postul Nasterii Domnului aduce aminte de proorocii
si dreptii Vechiului Testament care au petrecut in post si rugaciune,
asteptandu-L pe Mesia. De altfel, numerosi prooroci care au vestit
Intruparea Domnului sunt praznuiti in acest post.
Masura dragostei
Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a
postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea
voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva
patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau
sufletului. Se poate spune ca postul este masura dragostei noastre
fata de Dumnezeu. De aceea, postul nu trebuie centrat pe om, pe
sanatatea sa (tinem post pentru ca s-a demonstrat stiintific ca este
benefic organismului) , ci trebuie sa se indrepte spre Dumnezeu. De
aceea, postul trupesc trebuie unit cu postul sufletesc. Sfintii au
aratat foloasele postului atat pentru suflet, cat si pentru trup.
Postul crestin a imbracat un important caracter religios, devenind un
act de virtute si de cult, o treapta in urcusul duhovnicesc, un semn
de respect si o jertfa personala adusa lui Dumnezeu.
Tipuri de postire
Primele reglementari privind postul crestin dateaza inca de la
sfarsitul secolului I. "Didahia sau Invaþatura celor 12 Apostoli"
fixeaza ca zile de post miercurea si vinerea, in amintirea Patimilor
Mantuitorului. Mai tarziu, "Canoanele Apostolice”, "Didascalia"
si "Constitutiile Apostolice" prescriu postul inainte de hirotonie,
botez si impartasire, postul de miercuri si vineri, precum si
inaintea marilor sarbatori. Totodata, s-au stabilit si diferite
tipuri de post.
Astfel, el poate fi: integral (total), constand in abtinerea completa
de la orice mancare si bautura; postul negru (xirofagie), in care
este ingaduita doar hrana uscata: paine, fructe uscate, seminte,
legume si apa; postul comun (obisnuit), care admite consumarea
mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, inclusiv
untdelemnul; postul usor, numit si dezlegare, cand este ingaduita
consumarea pestelui, vinului si untdelemnului.
Indemnuri de la Sfinti
"Fa stomacul mic, limba tacuta, pastreaza-ti mintea limpede, inima
curata, blanda si smerita. Iata postul." (Sfantul Vasile cel
Mare) "Chiar daca ai sta flamand si ai dormi pe pamant si ai manca
cenusa si ai plange totdeauna, daca nu esti de folos celuilalt, nimic
maret nu ai realizat." (Sfantul Ioan Gura de Aur) "Postul, acest
doctor al sufletelor noastre, are puterea la unii sa reprime
infierbantarile si zburdalnicia trupului, la unii sa domoleasca
mania, la altii sa alunge somnul sau sa stimuleze dorinta pentru
fapta buna. El face pe fiecare sa ia aminte la sine insusi si-l
invata sa-si aminteasca pacatele si lipsurile sale." (Sfantul Simeon
Noul Teolog) "Postul nu inseamna numai sa mananci rar, ci sa mananci
putin. Adevaratul post nu consta, de altfel, numai in a domoli
propriul nostru corp, ci in a renunta la hrana in scopul de a da
painea ta celui ce nu are." (Sfantul Serafim de Sarov)
40 de zile a durat postul Mantuitorului inainte de a-si incepe
activitatea publica. El a adaugat postului rugaciunea, curatia inimii
si milostenia, pentru a fi o arma de nebiruit impotriva ispitelor.
Sfintii Apostoli au postit si ei, asemeni Invatatorului lor. Astfel,
postul a intrat in Traditia Bisericii. Sfintii Parinti au practicat
la randul lor postul, inmultindu-l.
Fragment din supliment al ziarului Jurnalul National, miercuri, 14
novembrie 2007
|