Stiu de un pastor,imi scapa acum numele,nu era calvinist,care a trecut printr-o criza profunda,dpdv religios.Simtea ca si-a pierdut credinta.Initial fusese un agnostic.I-a spus sotiei ca trebuie sa ia totul de la capat,sa vada daca poate sau nu sa creada.S-au dus intr-un sat din Elvetia,au inchiriat o cabana si au stat ceva vremea acolo.Omul se plimba pe toti muntii,cand ploua se plimba prin podul hambarului si dupa multa vreme de post,rugaciune si meditatie biblica s-a intors la sotie,care se ruga tot timpul pentru el,si i-a spus ca a trecut prin ceea mai dura perioada a vietii sale dar ca nu mai are dubii cu privire la ce trebuie sa faca.S-a intors in parohia lui si si-a pastorit turma de credinciosi pana la final.

Daca vrei putem amandoi decide sa nu existe,tu sa te apropii de credinta ortodoxa de exemplu,mai apropiata de dorinta ta,si sa-ti traiesti viata,acest miracol de clipa de clipa,iar la final sa fii sigur ca Dumnezeu nu va lasa pe unul din alesii sai :) sa piara.Ales in sensul de om cu o viata aleasa in traire.PS:daca pleci sa ma iei si pe mine in Elvetia.Fie si in podul hambarului,iubesc aceea tara.

Dumnezeu cu tine.