Sfantul Efrem cel Nou a vindecat LEUCEMIA:
http://sfantul-mare-mucenic-efrem-ce...-leucemia.html
Buna, Elena.
Inteleg ca esti dezamagita. Si eu as fi daca m-as casatori si sotul meu s-ar decide sa se calugareasca. Probabil si foarte trista pentru ca cineva in care ai avut incredere te-a parasit cand ai avut nevoie de el.
Doar ca fapt divers si este putin probabil: ma gandeam, el ar putea sa te ajute din Manastire, sa zicem, ca si-ar mai spala pacatele. Calugaria inseamna si saracie. si el fiind calugar primeste un "salariu" sau are obstea o suma mica. Ai putea sa rogi Manastirea respectiva, daca poate sa te ajute. Dar daca nu se poate sa nu te superi sau sa-l urasti sau sa urasti Manastirea.
In rest, tu de fapt nu vrei un sot, ci pe cineva care sa te intretina. Odata ce a plecat se vede clar ca nu asta vrea. Sa zicem, ca in anumite carti de religie se spune ca daca barbatul tau pleaca dupa alta, sau are amante si tu faci rabdare ai rasplata. Mai ales ca a plecat la Manastire.
Te rog citeste:
http://tainacasatoriei.wordpress.com...a-dintre-soti/
Si-ti spun ceva, sper sa nu jignesc si nici sa te superi, daca barbatul tau era cel bolnav si tu te duceai la munca si aveai grija de el, sigur nu-l paraseai? Poate te gandesti ca da, dar avand in vedere ca nu poti sa-l ierti si tot esti suparata, lasa-ma sa ma indoiesc de asta. Si nici eu nu stiu daca as gresi sau nu . E usor de zis cand nu esti in situatia aia.
Legat de sotul tau, cine stie ce e cu el, poate a vrut sa se faca calugar inainte de casatorie, cine stie de ce te-ai imbolnavit asa repede, poate a vrut sa-i spuna ceva lui. Sau boala ta este pentru tine, pentru greselile tale, sau poate s-a gandit Dumnezeu ca daca vrei sa primesti cununa in cer sa suferi mai multe pe pamant. Numai Dumnezeu le-a randuit pe toate si doar el cunoaste totul.
Cred ca tu ar trebui sa multumesti Lui Dumnezeu ca ai o asemenea sansa si de un asemenea ajutor din partea duhovnicului si a parintilor si sa nu mai cartesti. Putini au sansa ta, si oameni sanatosi traiesc pe drumuri.
Dumnezeu sa ma ierte daca gresesc: Legat de calugarie, nu cred ca trebuie sa te calugaresti. Calugaria nu se face in joaca. Si daca el are calugaria in suflet, il recunoaste Dumnezeu si fara sutana. N-are nevoie de altceva. Sa stea in Manastire daca asta isi doreste, nu-i slabeste cu nimic credinta. Dar nu e bine sa te duci in manastire si sa visezi la alte lucruri.
Pe de alta parte, daca nu-ti fuge minte, si nu iti doresti alte cele, cine stie, nici eu nu stiu ce ti-e randuit, sa te duci in Manastire sau nu.
Ar mai fi ceva, daca esti intr-o situatie grava si simti ca l-ai minti pe Dumnezeu calugarindu-te, si de nevoie vrei sa te duci in manastire, nu-ti lua haina monahala de novice, stai cu fusta si bluza neagra si batic pe cap. Si poate ajutand la bucatarie, sau facand o sarcina cat de mica, sa uzi florile, poate te-ar ajuta sa fii mai implinita.
Daca simti tu la un moment ca vrei sa te calugaresti si te gandesti indelung, atunci fa-o.
Lasa-l pe sotul tau, ca oricum nu e al tau, e al Lui Dumnezeu si gandeste-te la tine, si la sansa pe care o ai prin putinul ajutor al celorlalti. In plus, calugaria lui sincera inseamna ceva in plus la balanta acolo sus si pentru tine. Si oricum, prin ceea ce treci si ai trecut, nu inseamna decat un lucru foarte bun. Greutati pe lumea asta, lururi bune pe lumea cealalta. Daca mai vrei sa ceri ajutorul, am vazut ca cineva ti-a dat o idee, scrie la ziare sau Fundatii sau TV......Am vazut intr-o zi ca in Libertatea :D erau oameni care cereau ajutor. Nu-ti pui poza si gata, daca ti-e rusine.
Si nu te mai gandi la viitorul sot, nu e scopul tau acum. Cununia e pentru copii si cand esti bolnava nu-i poti face, mai amana gandul asta momentan. O sa vezi tu ce va fi. Ce ti-e dat vei primi, nu-ti face griji si fii libera: adica lasa toate grijile in voia Lui Dumnezeu.
In concluzie, fii fericita si nu carti.