Citat:
În prealabil postat de Ali Baba
asta se numeste platitudine.
din citatul pus de mine si luat de pe site trebuia sa retii doar ca filioque isi are originea in scrierile lui augustin despre trinitate.
biserica bizantina a avut o atitudine impaciuitoare cu monofizitii, o erezie mult mai grava decat filioque, si daca nu a reusit sa faca compromisul cu acestia este pentru ca ei nu au vrut! de altfel, ia ghici!, aceasta atitudine continua si astazi.
|
Fericitul Augustin a avut multe greseli in scrierile lui. A scris o lucrarea intreaga doar cu corectarea greselilor din scrierile lui din trecut. Nu le-a corectat pe toate, doar pe cele de care si-a dat seama, la sfarsit a spus sa i se ierte si toate greselile pe care nu le-a gasit si care sunt in contradictie cu dreapta invatatura. Pentru ca a fost smerit, nu s-a impotrivit adevarului, este declarat sfant, pentru ca a avut greseli e numit fericit in ortodoxie. Una din greseli este predestinarea, invatatura respinsa atat de ortodocsi cat si de catolici, dar adoptata de unii protestanti. Invatatura despre purcederea Duhului Sfant a fost enuntata la Sinodul II ecumenic, atunci cand s-a completat Crezul. Deci invatatura dreapta a fost spusa atunci, cu mult inainte de Sinodul local de la Toledo, care a afirmat Filioque. De aceea Filioque a fost considerata o invatatura care contrazice Crezul, formulat la Sinodul II. Fericitul Augustin a scris foarte multe lucrari, fiind intrecut doar de Origen. In rasarit nu erau cunoscute toate scrierile sale in latina, asa cum arata Sfantul Fotie in secolul IX, care auzise prima data argumentul francilor, ca aparea aceasta invatatura la Fer. Augustin.
Biserica nu a acceptat deloc monofizismul, acesta a fost condamnat imediat dupa ce a capatat adepti, s-a facut chiar un Sinod Ecumenic care a condamnat erezia si pe cei ce o sustin. Daca erezia a continuat sa existe este pentru ca nu erau omorati toti cei ce sustineau o erezie, asta era la catolicii de dupa Schisma. Desi au fost si imparati bizantini care i-au persecutat pe unii pe baza credintei religioase, fie ca erau eretici, fie ca erau drept credinciosi (cand imparatii adoptau chiar ei o erezie). Noi nu vorbim de ce au facut unii membrii, ci de Biserica lasata de Mantuitor. Biserica este o institutie divino-umana, noi vorbim de partea divina, care cuprinde si invatatura revelata.