Citat:
În prealabil postat de windorin
Oricat am vorbi despre "miel", fie ca il gatim, fie ca ii cautam tot felul de semnificatii, mai vechi ori mai noi, consider ca toate ar trebui sa inceapa si sa se termine cu dragostea si smerenia lui Hristos, care nu a ramas in constiinta bisericii drept leu, urs sau te miri ce animal puternic, ci ca ultimul si cel mai neputincios... mielul.
|
Frumos cuvant, Dorin. Ce uitam multi dintre noi este faptul ca, la randul nostru, suntem "turma" al carei Pastor este Hristos. Nu mai suntem insa nici miel si nici "oaia cea pierduta", caci am pierdut constiinta acestei realitati. Ne convine ca noi sa luam chipul leului, pe cel al ursului, semn ca nu traim dupa legea lui Hristos, ci mai degraba dupa cea a junglei. Trebuie numai sa luam seama la ceea ce se intampla in jurul nostru si ne ingrozim: o lume, in mare parte, fara dragoste jertfelnica.