[OryNider]

În prealabil postat de ovidiu-s

Deoarece majoritatea traducerilor foloseau pentru tetragrama din limba ebraica YHWH, denumirea latinizată de Iehova, aşa şi-au numit şi ei dumnezeul, deşi toţi lingviştii moderni consideră că YHWH se citea diferit, faţă de ceea ce numim noi "Yehova". Iar de celelate denumiri pe care le mai avea Dumnezeu (Elohim, Adonai, Sabaot etc) nu mai amintesc nimic.

Tentagrama de care vorbeşti apare de foarte multe ori atât în canoanele ebraice cât şi în cele creştine în limba arameică şi evraică.

Domnul Iesus a fososit-o în disputele cu rabinii farisei atunci când spunea "Eu Sunt" (YH WH) şi îi poticnea deoarece în înţelegerea lor încălca legea lor cu privire la utilizarea - pronunţarea "Numelui" Divin şi îl acuzau de blasfemie.

În canoanele israelite însă atunci când era folosită cu privire la un nume propriu era prefixată cu articolul "HA" (EH sau doar H) de exemplu:

HA-YHWH YH-WH
= E Iahve Cel Veşnic

BARUH HA VA HA-ŞM HA-YHWH (ADON-I)
= Binecuvânat E Venind în-Numele Lui-Iahve (citire: Stăpânu-l)

Traslierarea greşită s-a făcut cu intenţie de către Rabinii din Ierusalim atunci când amilia care conducea Egiptul după Alexandru Makedon a cerut textele sfiinte care au urmat a fi traduse într-o limbă ne-semitică.

Ei au folosit metoda phonetică a limbajului negustorilor canniţi-fenicieni:

YHWH = JEOVA', unde V se citeşte U ca în latină iar J ca Y.

Metoda a-siriană era:

YHWH = YA-UA = Iah-ue'

MR-H-IH = MAR-HA-YAH = Maraiah = Domnul e Iah'

Metoda prozeliţilor greci, cu privire la Numele Domnului era:

YH-ŞWH = Iesoua = Iesou' = Iesoo' = Iesous, în funcţie cum se acordă în gen cu limba elenă.

Denumirea latinizată era fie cea feniciană fie cea greacă în funcţie de dialectul poetic sau popular precum şi în funcţie de evoluţia limbii latine.