[cristiboss56]

La sfârşitul acestei săptămâni, pelerinii olteni sunt aşteptaţi la Mănăstirea „Sfânta Ana” de la Orşova, care îşi serbează hramul. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de arhierei.
Sâmbătă, 25 iulie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Sfintei Ana, IPS Părinte Irineu va oficia slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orşova, care îşi serbează hramul. Alături de Înaltpreasfinția Sa se vor afla alți trei ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, respectiv Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, și Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
La ceremonia euharistică va mai participa un sobor de preoţi şi diaconi, în timp ce la strană răspunsurile vor fi date de către Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” de la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Mănăstirea „Sfânta Ana”, ctitoria de pe Dealul Moşului

Aşezată pe coama Dealului Moşului ce domină Orşova şi împrejurimile sale, de unde privitorul poate admira pitorescul golfului Cerna cu potcoava noului oraş ce se ridică în jurul malurilor sale, dar şi o parte a imen*sului lac de acumulare până la „Porţile de Fier” ale bătrânei Dunări, Mănăstirea „Sfânta Ana” ţine să amintească celor ce-i trec pragul că aceste locuri sunt încărcate de istorie şi că aici a reînviat viaţa monahală, cu îndemnul sacru al vieţii moral-creştine. Înălţarea cinstitului aşezământ constituie o mulţumire adusă lui Dumnezeu de către ctitorul Pamfil Şeicaru pentru că l-a ocrotit pe toată durata războiului, de la Orşova la Mărăşeşti, pentru că i-a salvat viaţa în timpul grelelor lupte duse pe acest deal în vara şi toamna anului 1916. Atunci a fost îngropat chiar pe această coamă de deal, într-un tranşeu, de explozia unui obuz, împreună cu prietenul şi camaradul său de arme Petre Găvănescu. Scăpând cu viaţă, Pamfil Şeicaru s-a legat să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilităţi materiale, o mănăstire în spiritul tradiţiilor noastre româneşti. Construcţia mănăstirii s-a desfăşurat între anii 1936 și 1939, după un proiect al arhitectului bucureştean Ştefan Peterneli, execuţia lucrărilor fiind condusă de inginerul Gheorghe Betelevici. Ridicarea vetrei monahale a fost precedată de tăierea prin pădure a unui drum de acces pietruit, numit iniţial „Drumul Eroilor”, ce urca din centrul vechii Orşove, şerpuind printre dealuri, şi care pe parcursul său de 1.500 metri era străjuit de şapte troiţe cu bănci de popas, sculptate din lemn de stejar masiv. Pe fiecare troiţă erau săpate dedicaţii pentru fiecare regiment ce a participat la luptele de la Alion, Cerna şi eliberarea Orşovei în acele zile fierbinţi din august-noiembrie 1916.
Odată încheiate lucrările, mănăstirea trebuia târnosită, cu hramul Sfintei Ana, după numele mamei ctitorului, şi introdusă în circuitul monahal ca aşezământ de maici. Din păcate, Episcopul Vasile Lăzărescu, viitorul Mitropolit al Banatului, a refuzat târnosirea, motivându-şi opoziţia prin aceea că lucrările de construcţie nu au fost precedate de acordul episcopiei. În acest fel, sfinţirea mănăstirii a fost mult întârziată din cauza izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial. Situaţia a rămas fără schimbare odată cu instaurarea regimului comunist. Slujba de sfinţire a avut loc abia la data de 2 decembrie 1990, fiind oficiată de Preasfinţitul Damaschin Severineanul, fost Episcop-vicar al Mitropoliei Oltenei.
De numele lui Pamfil Şeicaru se leagă şi întemeierea ziarului „Curentul”. Astfel, în anul 1928, Pamfil a fondat prestigioasa publicaţie pe care a condus-o, semnând zilnic în paginile ei, până în luna august 1944, la rubrica „Editorial”. Ziarul a fost înzestrat cu un edificiu propriu şi cu o tipografie, în vremea aceea printre cele mai moderne din lume. Publicaţia a reapărut la Munchen, în Germania, între 3 ianuarie 1978 și decembrie 1980, seria a doua - caz unic în lume ca o publicaţie să reapară după 50 de ani de întrerupere cu acelaşi director-fondator şi editorialist.