[flying]

În prealabil postat de iuliu46

E un truc ieftin chiar daca unii il tin pe Kant la mare pret. Si e normal ca oamenii care vor sa-l excluda pe Dumnezeu sa se agate de oricine le ofera o mana de ajutor.
Uite eu cand spun ca un argument e invalid iti si explic de ce: Ca orice dobitoc, si Kant crede ca omul standard e asa ca el. Ca daca el are niste idei despre lume si viata, acelea sunt ideile omului standard si pe deasupra mai sunt si idei morale. Ca ar trebui sa actionam toti intr-un anumit fel - exact asa cum ne spune Kant.
In realitate, fara Dumnezeu, Kant este doar unul din miliardele de oameni care au trait sau traiesc pe aceasta planeta. Fiecare din acesti oameni are propriile idei despre lume si viata si nici unul nu este mai presus sau mai prejos decat ceilalti. Ala care crede ca ar trebui sa actioneze conform instinctului sau ca ar trebui sa faca orice pentru a supravietui el, familia lui si eventual tribul lui, e la fel de moral ca si cel care spune ca ar trebui sa actionam in virtutea altor principii supreme. Nu exista principii supreme, isi imagineaza Kant ca ar fi descoperit asemenea principii dar eu personal ma pot lipsi de ideile lui. :)

Iuliu,hai sa nu fim prea aspri...lasa-ma sa fiu doar eu aspru ;practic Kant, involuntar sau nu ,a adus o dovada temeinica pentru invatatura revelata(Biblia ) caci ratiunea nu mai e in stare sa zboare la inaltimile lui Dumnezeu dupa cadere...El (Kant)are dreptate ,ratiunea singura nu il poate dovedi(sau nega) pe Dumnezeu, caci e o ratiune cazuta.Kant a dispus de ratiunea sa cazuta sa ajuga la o concluzie sincera,atat cat s-a putut...ca omul singur fara adevarul revelat nu il poate regasi pe Dumnezeu.

"Când Lavater, în anul 1775, il roagă să-şi spună părerea în legătură cu tratatul său "despre credinţă şi rugăciune", Kant îi răspunde cu o mare siguranţă şi sinceritate: "Ştiţi oare - astfel îi scrie - cui vă adresaţi dumneavoastră în legătură cu această chestiune? Unuia care nu
cunoaşte alt mijloc care să ofere sprijin în ultima clipă a vieţii decât cea mai curată francheţe în privinţa pornirilor ascunse ale inimii şi care consideră, împreună cu Iov,că este o fărădelege a-l linguşi pe Dumnezeu şi a-I face confesiuni smulse probabil din frică si cu care firea omenească nu se armonizează cu liberă credinţă. Eu separ învăţătura lui Hristos de mărturia pe care o avem despre viaţa lui Hristos; pentru a o distila pur pe aceea, caut cu precădere să extrag legea morală, separat de toate statutele neotestamentare. Cu siguranţă, aceasta este învăţătura fundamentlă a Evangheliei, restul nu poate fi decât învăţătură ajutătoare [ . . . ] ( la pag. 390,Ernst Cassirer-Kant : viaţa şi opera ,Paralela 45 ,2013)