Citat:
În prealabil postat de bogdan81
Intrebarea e foarte interesanta si foarte grea. Deosebit de grea.
Mi-am pus-o eu insumi de mai multe ori si cu toate astea e imposibil de dat un raspuns clar.
Prinsi fiind in vitregia istoriei, asa cum ati spus foarte frumos, suntem obligati de imprejurari sa facem o alegere. Alegerea poate fi corecta sau gresita. Cum stii care este cea corecta?
Eu vad lucrurile asa: din putina mea experienta de viata de 33 de ani, cat am in acest moment, cred ca lucrul cel mai important este sa fii sincer. Si numai tu insuti poti sa stii inlauntrul tau cat esti de sincer. Eu cred ca daca simti ca nu poti trai fara Dumnezeu si ca nu iti poti concepe propria viata fara sa-L cauti, atunci, mai devreme sau mai tarziu, vei gasi Adevarul. Este credinta mea fundamentala ca oricine cauta cu sinceritate va gasi la un moment dat. Este posibil ca in primul moment, alegerea ta sa nu fie cea corecta.
E posibil sa persisti in ea chiar toata viata ta. Dar daca esti cu adevarat sincer in cautarea ta,
Dumnezeu iti va descoperi Adevarul fie aici, fie dupa moarte si te va ierta.
Aceasta e credinta mea.
|
Multi inainte, stimate coleg! Aveti o intelepciune fara de ani. Eu, la cei 40 ai mei, am deseori cam putina minte. :)) Se si vede, inclusiv pe acest forum, nu? :)))
In regula, gasesc perfect raspunsul dvs. Si se conjuga perfect cu propriile mele framintari (care m-au facut sa trec, indeosebi pe forum si nu numai, drept un instabil spiritual/nomad confesional). Pur si simplu, aderenta mea la o credinta de-altii-compilata e doar la nivel strict de curiozitate si fascinatie intelectuala; nu POT depasi (sau adinci) acest nivel. E cam ca de nivelul unor alegeri gen: "azi ma loghez in desktopul KDE4, maine in MATE". De aceea, desi am incercat sincer si din greu, in ultimii ani, nu mai pot fi vreodata in vreuna din bisericile istorice. Acum sunt un fel de protestant nondenominational "a mon facon". :) E mult de explicat. Pur si simplu, dupa ce citesti cit mai mult din istoria bisericii, indeosebi pe Harnack, sau din agnosticismul cerebral al unor autori contemporani ca Ehrman, incepi sa intelegi altfel niste lucruri, si nu te mai poti minti pe tine insuti.