View Single Post
  #11  
Vechi 14.01.2021, 15:51:39
Petru7's Avatar
Petru7 Petru7 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.04.2019
Locație: în dor sfânt de Iisus
Religia: Ortodox
Mesaje: 189
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Moroco Vezi mesajul
Hai sa fim seriosi. Hai sa nu ne mai pufneasca rasul....

Taria Cerului e aceea care a coborat din Cer la rugamintea lui Moise de a despartit Marea Rosie in doua ca sa poata scapa poporul Domnului de prigoana egiptenilor ce-i haituiau la porunca lui faraon. Aia a despartit Taria, apele de ape si pasarile cerului puteau zbura dealungul si dealatul Tariei pe deasupra pamantului de pe fundul marii Rosii. La fel a fost despartit Iordanul in doua cand au intrat fii lui Israel in pamantul binecuvantat.

Taria Cerului si Intaritura Pamantului face sa avem pe vetricala asa niste straturi ajungand de unde ai plecat ca in PacMan3D-nD. Hai sa incepem cu Planul din mijlocul Tariei Cerului, plan invizibil pe care aluneca discul Solar si discul Lunii pe fata opusa. Partea plana a semisferei Solare aluneca pe aest plan invizibil, lumina venind spre noi ca dintr-o veioza semisferica. Tot pe acelasi plan dar pe fata lui opusa aluneca semisfera-Luna ca o veioza ce da intuneric si frig formand impreuna cu Soarele, la eclipsa de Soare o sfera perfecta. Exista rasarituri si apusuri aparente deoarece lumina se reflecta si se refracta suferind devieri la trecerea prin mediile intalnite exact asa cum putem constata existenta acestui fenomen de curbare a traiectoriei luminii privind Curcubeele de după ploaie. In jos de la planul din mijloc, daca coboram, o sa avem parte de Miezul Tariei Cerului in care avem imponderabilitate in Cer in Miez pana acolo unde incep corpurile-apele sa cada spre pamant si de acolo incepe Coaja Tariei pana la pamant si mari. Pamantul in scripturi este descris ca suprafata plata-denivelata de pe care s-au scurs apele formand marile ca sa se arate uscatul. Mergand mai jos in pamant si sub pamant si mari o sa ajungem la stratul numit Intaritura Pamantului aflat la mijlocul stratului de pamant asa cum planul de la care am pornit se afla in mijlocul Tariei-Cerului. Dupa acest strat spre care cad toate corpurile din ambele sensuri, urcand spre partea cealalta ajungem la pamantul si marile, la apele de deasupra Cerurilor si iesim si plutim in apele de sus de tot. Mergand mai jos fata de noi, adica urcand si iesind din apele de deasupra Cerului o sa ne ridicam printre stele pana la partea bombata a semisferei Soarelui si spre partea plana si neagra a Lunii si vom ajunge de unde am plecat respectiv la planul pe care aluneca partea plana a semisferei Soarelui si Lunii, la planul de la care am inceput descrierea straturilor.

Deci iata Taria Cerului cu Miez unde se afla Soarele, Luna si Stelele fara sa cada si cu cele doua Coji unde cad corpurile. Aceasta Tarie se intinde din orice gaura ce ajunge pana la Intaritura Pamantului, de la apele de jos pana la apele de sus. Taria e despartita in doua Coji de o Tarie mai mare, de Miezul ei, numit tot Cer caci Miezul si Cojile formeaza o singura Tarie. In Miezul Cerului se invart stelele si pe planul din mijloc aluneca Soarele si Luna. Acolo nu exista atractie si cadere, nu exista forta de despartire sau presiune care sa impinga apele-corpurile spre pamant caci altfel Soarele, Luna si Stelele ar cadea si ele din Miez in Coaja si apoi pe pamant si mari. Doar in apropiere de pamant, aicea jos sau acolo foarte sus si dincolo de stele, doar in Taria de la extremitati apele-corpurile cad din ambele sensuri spre Intaritura Pamantului. Oamenii de stiinta au numit gravitatie aceasta forta ce face sa cada spre Intaritura Pamantului tot ce e deasupra Pamantului si marilor din ambele sensuri. Aceasta forta se manifesta pana la o anumita distanta in Tarie-Cer, doar in Cojile Tariei si doar pana la granita asta corpurile sau apele cad la pamant si in mari ducandu-se la fund pana spre Intaritura Pamantului. Dincolo de o anumita granita in sus in ambele sensuri fata de Intaritura Pamantului incepe imponderabilitatea si acolo plutesc satelitii sau merg din enertie drept pe deasupra stratului ajungand mereu de unde au plecat. Intre aceste straturi Coaje avem spatiul Ceresc unde nu exista forte de cadere ci acolo Soarele, Luna si Stelele se invart miscate de liniile de flux electro-magnetic. Exista un circuit E-M gigant a caror linii de flux electromagnetic coboara pe axa nordului si urca pe dreapta paralela cu ea, pe axa sudului. Liniile de camp E-M, iesind dintr-o axa se imprăstie pe suprafata plana a pamantului si marilor de jos respectriv din cealalta axa sus imprastiindu-se pe apele (pamantul) de sus si apoi se strang si se inchid pe cealalta axa formandu-se asa un circuit electro-magnetic gigant care e responsabil de toata invartirea stelelor in jurul axelor si de baleierea Soarelui si Lunii intre axe pentru ca sa avem anotimpurile. Acul busolei se plaseaza pe aceste linii de camp care se imprastie din nord coborand de pe axa Nordului ce trece prin steaua Polara si se aduna in sud urcand pe axa Sudului ce trece printr-o stea neagra nevazuta, fixa, steaua Sudului. Aceasta forta electromagnetica ce invarte stelele in jurul celor doua axe paralele in sensuri opuse impinge Soarele de la Est spre Vest, de la Rasarit spre Apus nepermitandu-i sa se apropie de axe si Soarele nu iese prin Sud ca sa intre prin Nord si nici nu iese prin Nord ca sa intre prin Sud ci baleaza intre aceste axe de parca s-ar lovi de un zid (exista o forta de respingere E-M) ricosand si s-ar intoarce. Luna este in conlucrare ortogonala cu Soarele pentru a Lumina in noapte sau pentru a intuneca si a raci in partea opusa. Ea este impinsa de fortele E-M ortogonal fata de miscarea Soarelui pentru a darui frig si intuneric asa ca o veioza ce raspandeste frig si intuneric intr-o parte, in sus fata de noi, spre apele si pamanturile de deasupra Cerului si pentru a lumina in cealalta parte, in noaptea noastra, prin reflectatarea Luminii Solare de catre partea ei bombata, de catre aceiasi fata a Lunii, in locurile de maxima distanta fata de Soare. Lumina Solara nu loveste Luna in mod direct ci Lumina Soarelui ajunge pe partea Bombata a Lunii prin reflexie din oglinda plana a pamantului si marilor si a straturilor de aer si nori.

Ca sa vedem ca e valabila teoria asta putem privi fazele Lunii sau ale eclipsei de Luna cand umbra respectiva ce apare pe Luna nu e nicidecum umbra pamantului "sferic" care s-ar interpune intre Soare si Luna ci umbra se datoreaza faptului ca Soarele iese din PacMan3D-nD printro parte si intra din cealalta parte luminand Luna din sens invers, din partea opusa. Astfel eclipsa de Luna se vede ca o intunecare ce apare din partea opusa in care dispare lumina de la Soare si apoi intunecarea dispare in partea opusa in care apare lumina Soarelui care lumineaza Luna.

E simplu, adevarat si frumos. Nu e nimeni oare afara de Petru7 ca sa priceapa ceva atat de simplu? Teoria e perfect scripturistica si e de la Dumnezeu. Cine crede bine, iar cine nu, se va mira si se va smeri atunci cand va afla Adevarul, care il va face liber.
Bineînțeles că Noi credem cu convingere în teoria asta adevarată ce-mi pare foarte corectă scripturistic și nu sunt singurul care crede. Biruind lumea cu toate minciunile și vrăjitoriile ei ”științifice” și cu toate răstălmăcirile scripturistice, lepădând păcatul cu tot egoismul pătimaș și privind în sus n-ai cum să nu-ți dai seama că Dumnezeu a marturisit prin Hristos si prin Duhul Sfânt, Adevărul Adevărat și nu ne-a mințit când a dat să fie scris, lui Moise sau proorocilor și sfinților Săi.

Ceea ce ați descris, domnule Moroco, e doar partea fizică finită. Partea Duhovnicească, partea spirituală care umple această parte fizică este infintă în văzutele și nevăzutele ei căci Dumnezeu este de necuprins în slava Lui infintă, nemarginită. E ca si cum într-o cană fizică finită (Cana Galileii) se află o băutură miraculoasă infintă, viață (Credința) și hrană (Cuvântul), pâine și vin foarte bun plin de toate tainele și minunile Sfintei Treimi. Așa încape Cel infinit, nemărginit și de necuprins în om atunci când omul primește pe Dumnezeu, exact așa cum încape Cuvântul în mintea, sufletul și inima omului, așa cum încape pâinea și vinul cel mai bun într-o cană mică de lut, întro cănuță săracă și simplă de pământ.
__________________
”-Simone, fiu al lui Iona, Mă iubești tu pe Mine?
-Da Doamne........te iubesc.
-........”

Last edited by Petru7; 14.01.2021 at 15:59:59.
Reply With Quote