Da, acestea trei sunt mai cu seama: pacatele parintilor, bunicilor, pana la a patra generatie inapoi, pacatele noastre si rautatea aproapelui asupra noastra.
Pacatele noastre reprezinta razvratirea noastra fata de randuiala lasata de Dumnezeu, tot spre binele nostru, dar care satana ne-o prezinta ca pe o umilire din care trebuie sa ne "eliberam" cam in felul cum s-a eliberat si el. Adica sa cadem din dragostea parinteasca. Biserica e pentru mosi si babe, preotii sunt toti curvari si mincinosi, femeile sunt rau tratate si trebuie sa se elibereze de sub "tirania" barbatilor, sa faci copii inainte de asigurarea "carierei" e pentru proaste, scoala e buna daca e facuta pentru a-ti asigura salariu mai mare, nu conteaza ce-ai devenit pe drumul pregatirii, credinta e desueta, Dumnezeu daca totusi exista e nedrept, ia uite cate nedreptati pe pamant si Dumnezeu unde era?!!!
Ce sa-i raspunzi unui tanar la toate acestea? Acum traim in secolul vitezei, cine mai are rabdare sa mai citeasca 3 pagini dintr-o carte fie ea si profana? Si totusi nimic nu s-a schimbat fundamental de 2000 de ani. Nu se poate arde etapele spre cunoastere, ori faci un efort sa te linistesti, sa te indepartezi putin cu sufletul de agitatia aceasta bolnava din ziua de azi, ori esti pierdut.
Cartea mai mult ca orice altceva este calea spre intelepciune, dar ea singura nu ajunge. Trebuie rabdare, curaj si silinta in aflarea adevarului. Si ce mai trebuie? Poate dorinta sincera sa te luminezi. Si ce mai trebuie? Mai trebuie sa-l rogi pe Dumnezeul cel nevazut sa te ajute pe cale. Si ce mai trebuie? O doza de nebunie sa crezi in cele nadajduite.
Si vom afla raspuns la toate intrebarile de ce suferim pe acest pamant? Nu, nicidecum, vom deveni crestini pe drumul mantuirii porniti.
Dar ce este mantuirea? Raspunsul la intrebarea de ce suferim in aceasta viata.
|