[Corinusha]

Se merge prea putin pe observarea concreta a persoanelor care vor sa adopte. Da, se fac testari psihologice, insa e f usor sa fabrici raspunsuri la ele pe baza a cea ce vrei sa arati ca esti. Mai egraba m-as baga in viata acelor oamen, sa ii observ in viata de zi cu zi, timp de cateva luni bune, sa observ felul in care se petrece viata de famlie in aceaperioada de timp, relatiile interumane, relatiile cu vecini, relatiile de la locul de munca. Plus de asta, timp de 5 ani as face vizite inopinante familiei, dupa ce au adoptat, iar in prima jumatate de n, o luna de zile (aleasa la intamplare) as merge pe observarea vietii de familie cu copilul. Legea sa fie facuta in asa fel incat sa se poata face asta, iar in caz de abuzuri sau altele de genul, sa se poate desface actele de adoptie.

De fapt, ar fii bin ca lururile sa fie facute in asa fel incat sa fie pentru binele copilului, atat fizic cat si dpdv al dezvoltarii psihice, cea ce implica prezenta parintilor in viata copiilor cel putin jumatate din zi, nu prezenta unei bone. Un copil adoptat are nevoie de mult mai mult timp petrecut cu parintele adoptator decat un copil biologic cu printii lui, mai ales daca copilul doptat e mai mare de 12 luni.