View Single Post
  #210  
Vechi 07.02.2010, 18:31:57
lacrimi's Avatar
lacrimi lacrimi is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 19.02.2009
Locație: LONDON
Religia: Ortodox
Mesaje: 624
Implicit

Citat:
În prealabil postat de veveritza Vezi mesajul
Imi pare tare rau pentru tine, iti inteleg suferinta si punandu-ma in locul tau iti inteleg acum si pozitia fata de sectanti ;o data, de doua ori poate e bine de stat cu ei la vorba dar cand incep sa devieze si sa ne aduca injurii la toate cele de care am mai scris......pa!
Sigur, problema e mai delicata cand e vorba de cei dragi din familie, cum e cazul tau, nu stiu sincer cum as proceda pentru ca usor nu e;
Uite, sambata, dupa slujba de pomenire a mortilor, cand am iesit din curtea bisericii, la poarta ne asteptau sectantii, doi cate doi, un barbat si o femeie,( nu erau martorii lui iehova aveau altfel de carti si uite cat tupeu au stand in fata bisericilor) si foarte amabili doreau sa ne ofere "niste informatii"; mi-am facut Sfanta Cruce si barbatul a inceput sa rada; o fractiune de secunda m-am oprit si imi venea sa urlu dar am plecat mai departe fara sa scot nici un cuvant, simteam ca se rupe ceva in interiorul meu, pana acasa m-am gandit cat de neputinciosi suntem in fata asaltului sectelor; in orasul meu zilnic, din ce in ce mai multi, ii vezi pe strazi doi cate doi, oferindu-ti turnul de veghe, noul testament, biblia si alte carti de-ale lor;
Iar in situatia in care iesi din biserica si de partea cealalta a portii te asteapta sotul vrand sa-ti ofere "niste informatii"....Doamne, cat e de greu!
Roaga-te neincetat la Maica Domnului, cere ajutorul preotilor si poate e bine sa mergi la o manastire undeva sa ceri ajutorul ,acolo se roaga permanent; Iarta-ma ca imi dau si eu cu parerea, probabil de sfaturile astea esti satula dar nu ai alta scapare decat rabdare, pocainta, rugaciune
Maica Domnului sa Se milostiveasca de tine, sa te intareasca in lupta pe care o ai de dus!




Iti multumesc tare mult pentru cuvintele frumoase. Stiu ca nu mi-a mai ramas decat rugaciunea si nadejdea in Dumnezeu. Daca la inceput mi se parea nedrept, ma intrebam mereu "de ce eu, Doamne" sau "cu ce ti-am gresit Doamne asa rau sa merit asta", acum am inceput sa vad altfel lucrurile... Imi dau seama ca poate meritam si mai rau, din cauza invartosarii inimii mele si ma gandesc si la altii, care au de dus o cruce si mai grea decat a mea... si ma rog in primul rand sa ma faca pe mine Dumnezeu mai buna si sa ma pazeasca de sectanti si de duhurile lor... pentru ca... chiar mi-e frica.... Sotul meu spunea tuturor ca el nu si-ar lasa Biserica pentru nimic in lume si ca nu se teme de faptul ca parintii lui s-au "pocait" si uite unde a ajuns...
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..."