[mariamargareta]

251. Comentariu la predica liderilor pucioşi de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (II)

Pucioşii anunţă un exclusivism xenofob: de acum încolo nu se vor mai numi creştini credincioşii de alt neam, decât numai cei din neamul român; chiar şi dintre aceştia, vor fi numiţi creştini numai cei care îmbrăţişează pucioşismul de la Noul Ierusalim. Toate neamurile vor vedea că Pământul Român este Buricul Lumii şi vor privi cu uimire la această taină “slujită de îngeri” şi se vor pleca în faţa poporului ales, poporul pucios:

“ Dă-le lor să ştie taina Ta cu pământul român în zilele acestea, că mare va fi între neamuri numele de român când Tu Te vei slăvi în curând cu neamul Tău creştin, din neamul român cules şi pus la însămânţat. Toată taina Ta cu acest pământ ales va fi văzută şi cunoscută în lung şi în lat, şi îngerii o vor sluji pe ea înaintea neamurilor.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Două fraze ale discursului pucioşesc se contrazic flagrant, deşi au pretenţii de sentinţe filosofice adânci. Una pretinde că deja nu mai este lumină pe pământ; alta, că lumina va dispărea într-un viitor neprecizat:

“O, nu uitaţi că nimic nu mai înseamnă lumină. Lumina este numai Fiul meu, iar cel ce umblă cu El şi crede în El, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

“Când nu va mai fi pe pământ lumină şi casă de luminat lumea şi calea, când toţi oamenii vor da să uite numele Tău şi numele de creştin...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Singura variantă posibilă ar fi ca, dacă admitem că prima afirmaţie este adevărată (deci Hristos este acum singura Lumină), aceasta (deci, Acesta) să dispară într-un viitor apropiat când nu va mai fi pe pământ lumină, deoarece pucioşii proorocesc că Lumina va dispărea de pe pământ iar oamenii Îl vor respinge şi-L vor uita definitiv pe Hristos, ceea ce este inacceptabil din perspectiva mesajului biblic tradiţional.
Când nu va mai fi Lumină pe pământ, Hristos va merge ascuns, în mare taină, va merge în întuneric proteguitor, şi aşa va fi el biruitor, cu numele cel nou al celor care Îl vor urma, adică numele de “Pucios”. De asemenea, între numele de “român” şi cel de “fiu al lui Dumnezeu” se va crea o echivalenţă absolută şi exclusivă:

“Când nu va mai fi pe pământ lumină şi casă de luminat lumea şi calea, când toţi oamenii vor da să uite numele Tău şi numele de creştin, atunci Tu în mare taină vei merge pe acelaşi drum al iubirii de Dumnezeu dintre oameni şi vei fi biruitor cu numele cel nou al celor ce Te vor urma fără de abatere de pe cale, şi va fi numele fiilor lui Dumnezeu numele de român...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Pucioşii propun o inovaţie interesantă: persoana numită “diavolul cel rău”. Spre deosebire de diavolul cel bun (??), care probabil vrea numai binele poporului pucios, “diavolul cel rău” vrea să-i şteargă numele de ”creştin” de pe faţa pământului:

“...căci diavolul cel rău va să şteargă de pe pământ numele de creştin. Şi Te rog, Fiule Doamne, să nu mai plecăm de aici, noi, cei din cer, că e de vegheat şi de apărat acest pământ şi acest neam şi această nouă începătură şi semănătură.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Fiind vremuri de criză, liderii pucioşi mai inventează o scamatorie, asemănătoare cu indulgenţele de la catolici. Creştinii care se vor uni câte patruzeci odată într-o asociaţie familială sau SRL de rugăciune şi de post, ca să nu mai postească răzleţ şi îndelung, li se va considera o zi de post cât patruzeci, deci vor avea un bonus de 39 de zile de post fiecare (în aceste condiţii, postul Paştelui la Pucioşi s-ar reduce semnificativ, doar la o zi şi jumătate):

“Să-i învăţăm rugăciunea cea cu jertfă şi să le spunem lor că dacă patruzeci de inimi se vor uni să ceară cu o zi de rugăciune cu post lângă ea o biruinţă mare cu Tine peste pământ şi peste răul care bate de peste tot, li se va da lor, şi, mai mult, li se va scrie la fiecare din ei patruzeci de zile de post stăruitor lângă rugăciunea cea spre Tine. Şi iată, una este să postească răzleţ cei ce postesc pentru o împlinire de la Tine, şi alta este să se unească toţi într-un duh şi într-o cerere şi într-o putere uniţi întru unul, şi aşa vom da piedicile în lături şi vom putea, Doamne al celor credincioşi.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Hristosul Pucios este demascat apoi că nu este Cel Atotputernic, căci El nu poate, dar aşteaptă să poată prin alţii, şi prin pucioşii care Îl poartă aşteaptă El să poată. Pot pucioşii, căci ei sunt Atotputernici, şi prin ei poate şi Dumnezeul lor, care aşteaptă să poată, ca într-o sală de aşteptare:

“— O, mamă, nu Mă despart de poporul acestei taine [...] Eu, mamă, aştept să pot prin cei ce Mă poartă să aduc împlinirea Scripturilor celor de apoi: cerul cel nou şi pământul cel nou, mamă...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Nou-veniţii sunt invitaţi să-şi deschidă inimile şi să-şi spună păsurile Mihaelei, iar ea le va da răspunsuri şi învăţături la toate, căci ea este acum “Învăţătorul”, împărţitor-gospodar al “Cuvântului de la Dumnezeu”:

“Voi, cei ce veniţi să creşteţi cu viaţa cea de sus, cereţi şi vi se va da, căci am împărţitori gospodari pentru cele ce voiţi să învăţaţi şi să purtaţi şi să înţelegeţi şi să puteţi apoi spre împlinire. E mult cuvânt din Mine pe masa poporului Meu. Spuneţi-vă cererea şi veţi afla răspunsul şi învăţătura pentru toate. Amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Să fi uitat Mihaela preceptele biblice care spun că doar Unul este Învăţătorul creştinilor, Domnul Iisus Hristos? Căci iată ce avertizează Biblia:

“Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi [...] Nici învăţători să nu vă numiţi, că Învăţătorul vostru este unul: Hristos.” (Matei,23: 8-10)

Dar Biblia mai avertizează ceva: că toţi învăţătorii care vin cu alte învăţături decât cea dăruită oamenilor de Hristos sunt învăţători mincinoşi:

“Dar au fost în popor şi prooroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat, îşi vor aduce lor grabnică pieire” (Petru 2,1)

Biblia mai spune că acest fenomen va fi de nestăvilit, căci toţi cei rătăciţi de la credinţă îşi vor alege învăţători mincinoşi după poftele lor, care le vor desfăta auzul cu minciunile şi basmele lor:

“Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci – dornici să-şi desfăteze auzul – îşi vor grămădi învăţători după poftele lor. Şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme.” (2Tim. 4,3-4)