Citat:
În prealabil postat de CristianR
din pricină pentru care nu ne înțelegem.
1. Da;
2. Nu;
3. Nu.
Vorba mea este lucrarea mea către interlocutorul meu, al cărui auz îl pătrunde; dar nu este persoana mea, ci manifestarea mea. Ea nu este despărÈită de mine, dar este altceva decât mine. Ea nu există fără mine, dar nu este fiinÈa mea. Asta-i tot.
|
La 1 e o întrebare. La 2 sunt 3 întrebări. La 3 sunt 3 întrebări.
Nu ne înțelegem că frăția ta, din neatenție probabil, și poate fără să vrei, nu ești ortodox, sau nu înțelegi dogma Bisericii.
Nu poți să-l compari pe Duhul Sfânt cu o creație, cu un om. La om, cuvântul e una, fapta mâinii e alta, gândirea e alta, și când se împreună doi oameni, vine un al 3-lea om, care nu a existat vreodată și își începe existența veșnică. Și starea asta e temporară la toți 3.
La Duhul Sfânt, harul nu este cuvântul, este posibilitatea manifestării Duhului Sfânt în și pentru creației, harul nu poate fi cuvântul, că cuvântul este Logosul, Hristos, care trimite pe Duhul Sfânt, dar care este născut din Tatăl, care-L purcede pe Duhul Sfânt și împreună El este Cel ce este, Unul, Dumnezeu Treime întreit în Persoane, de-o singură ființă, din Cel Care izvorăște harul, fără să se confunde lucrările în Persoane. Și esența Lui este veșnică, El fiind izvorul timpului și spațiului, materiei și nemateriei.
Simplu... :)