Ochiul este fereastra prin care privim lumea şi prin care sufletul nostru oriunde s-ar afla în corp stabileşte legătura cu lumea înconjurătoare.Prin acesta se transmit sentimentele noastre de iubire,invidie,de ură,de admiraţie,de dispreţ sau de dorire.Aşadar este posibil ca acestea(sentimentele) să provoace un rău sau un bine în cel de lângă noi,adică să atragă forţe benefice sau malefice care să ne producă o stare de bine sau de rău.
Cred că şi acestea sunt motive pentru a avea întodeauna rugăciunea în gând ("rugaţi-vă neâncetat").De omul credincios nu se prind nici farmecele,nici descântecele,nici blestemele şi nici deochiul.