[neica_nimeni_altul]

Dar pana vor aparea dovezi reale despre existenta unor astfel de lumi nenumarate, ni se pare mai potrivit, pentru discutia noastra, sa analizam relatia dintre doctrina religioasa a creatiei si lumea consensului stiintific actual. Se pare ca acest cosmos, descris in termenii teoriei big bang, teorie larg acceptata despre originile cosmosului, este destul de fascinant si de bine stabilit, pentru a trezi cateva reactii interesante, dar si foarte diferite. Ofera cosmologia big bang o baza destul de substantiala pentru a certifica stiintific teologia creatiei? Vom oferi, in continuare, cateva raspunsuri posibile.

Conflictul

Nimic din stiinta moderna nu pare sa vina, la prima vedere, in sprijinul ideii unui Dumnezeu Creator si prin urmare, in favoarea unei mai mari plauzibilitati a religiei in raport cu teoria big bang despre originile cosmice. In versiunea standard revizuita, Biblia incepe cu cuvintele "la inceput Dumnezeu a creat cerul si pamantul". Iar azi, dupa multe secole in care filosofii si oamenii de stiinta au presupus ca materia este eterna, pare ca stiinta inclina, in sfarsit, catre notiunea universului finit, din punct de vedere temporal. Putem gasi oare o baza mai evidenta, pentru reunirea dintre teologie si stiinta, decat ideea ca universul a avut un inceput? Cum am putea explica oare mai bine decat prin doctrina creatiei - si ideea unui Dumnezeu Creator - modul in care cosmosul a inceput sa existe atat de brusc, dintr-un nimic aparent?

A curs foarte multa cerneala in incercarile de a arata ca fizica big bang a facut ca ideea teologica despre creatie sa fie din nou respectata, din punct de vedere intelectual. Desi fundamentalistii resping astrofizica big bang, deoarece aceasta face universul prea vechi pentru a corespunde perioadei scurte de timp (aprox. 10000 ani), permisa de literalismul lor biblic, alti crestini conservatori, ca Norman Geisler si Kerby Anderson, sustin insa ca teoria big bang despre originea universului a reinviat ideea unei perspective creationiste a originilor in astronomie". Cartea Genezei a gasit, in aparenta, un sprijin concludent in noua cosmologie.

Cum poate ati anticipat, noi, adeptii scepticismului stiintific, vom avea nevoie de mult mai mult decat fizica big bang pentru a ne intoarce la credinta religioasa, deoarece nu este deloc evident faptul ca daca universul a avut un inceput, el trebuia sa aiba si un Creator. Fizica cuantica admite, de fapt, posibilitatea ca universul sa fi inceput sa existe din nimic.

Cosmosul ar fi putut avea un inceput, dar ar fi putut, de asemenea, ca existenta lui sa fi explodat in mod spontan, fara nici o cauza.

Baza stiintifica pentru aceasta ipoteza, care este, dupa cum se stie, contrara intuitiei, e urmatoarea. Conform teoriei big bang si fizicii cuantice, universul avea, la un moment dat, aproximativ dimensiunea unei particule subatomice si, prin urmare, putem presupune ca se comporta exact ca acest fel de particule. Dar, conform teoriei cuantice, aparitia unor asemenea particule nu necesita existenta vreunei cauze determinante anterioare. Asa-numitele particule "virtuale" ale microfizicii pur si simplu isi incep si isi sfarsesc existenta in mod spontan. De ce, atunci, nu s-ar fi putut ca universul primitiv, in dimensiunile sale subatomice, sa fi inceput sa existe in acelasi tel, anume fara nici o cauza? Douglas Lackey explica: ...s-ar putea ca big bang sa nu fi fost determinat de nici o cauza. Atunci, cum a avut loc?

O explicatie oferita de teoria cuantica depinde de faptul ca, in fizica cuantica, nivelurile de energie ale particulelor si sistemelor nu pot fi masurate niciodata cu precizie, ele osciland spontan intre anumite limite. Pentru cele mai mici particule, aceasta oscilatie intre nivelurile de energie poate face ca energia sa scada la zero, punct la care particula inceteaza sa mai existe. Dimpotriva, oscilatia poate ridica o particula de la zero la un anumit nivel finit: cu alte cuvinte, ea face ca o particula sa existe. Astfel de particule, numite, de obicei, particule virtuale, isi incep existenta dintr-un vid, si anume, din nimic... Big bang ar putea fi explicat ca o fluctuatie intr-un vid, asemeni fluctuatiilor care aduc la viata particulele virtuale. Dar daca fluctuatiile sunt spontane, atunci si creatia universului dintr-un vid e de asemenea spontana.

Mai mult, renumitul astrofizician Stephen Hawking a dat, recent, un impuls semnificativ scepticismului nostru printr-o teorie potrivit careia, desi universul nu este etern, el ar fi putut sa nu aiba totusi un inceput temporal clar. Este greu sa intelegem asa ceva rational, dar, din moment ce fizica moderna subliniaza legatura stransa dintre timp si spatiu, Hawkins spune ca ar fi posibil sa ne inchipuim ca timpul a aparut numai in mod treptat din spatiu si, prin urmare, nu ar fi putut exista nici un prim moment clar definit si deci nici o prima cauza.

El scrie: "Ideea ca spatiul si timpul ar putea forma o suprafata inchisa, fara hotar, [...] are implicatii profunde asupra rolului lui Dumnezeu in treburile universului. O data cu succesul teoriilor stiintifice in descrierea fenomenelor, multi au ajuns sa creada ca Dumnezeu permite universului sa evolueze conform unui set de legi si nu intervine niciodata in univers pentru a incalca aceste legi. Cu toate acestea, legile nu spun cum arata universul cand a inceput - depinde de Dumnezeu sa intoarca ceasul si sa aleaga modul in care sa-l porneasca. Atat timp cat universul a avut un inceput, putem presupune ca a avut un creator. Dar daca universul este cu totul independent, fara hotar sau margine, el nu ar fi avut nici incepui ti nici sfarsit: pur si simplu ar exista. Care ar mai fi atunci rolul creatorului?.

In concluzie, noua fizica nu trebuie sa conduca, in final, la teologic. Aceia dintre noi, care suntem sceptici in legatura cu problemele religioase, trebuie sa recunoastem totusi ca descoperirile recente din astrofizica (spre deosebire de cele din biologia evolutionista) nu intra neaparat in conflict cu religia. Dupa aparente, ar putea chiar sa para ca o sprijina. Robert Jastrow, de exemplu, interpreteaza "implicatiile teologice" dinspre (sau inspre?) "cosmologia big bang".

Agnostic declarat, Jastrow spune insa, in populara sa carte, God and the Astronomers - Dumnezeu si astronomii, ca teoria big bang pare sa sprijine doctrina biblica a creatiei. Mai spune ca multi astronomi ar fi preferat ca universul sa fie etern, situatie in care nu ar mai fi nevoie sa postulam un Creator, initiator al intregului proces. De aceea, pentru adeptii scepticismului stiintific, teoria big bang a venit ca o surpriza foarte neplacuta. Jastrow crede ca teologii vor fi incantati de faptul ca stiinta pare sa fi demonstrat ca universul a avut un inceput, in timp ce astronomii agnostici vor fi foarte tulburati de aceasta:

In acest moment (ca rezultat al cosmologiei big bang), pare ca stiinta nu va putea niciodata sa ridice cortina din fata misterului creatiei. Pentru omul de stiinta care a trait cu credinta in puterea ratiunii, povestea se incheie ca un vis urat. El a escaladat muntii ignorantei si se afla pe punctul de a cuceri varful cel mai inalt, dar, in timp ce se straduieste sa treaca de ultima stanca, ci este intampinat de un grup de teologi care stateau acolo de secole. Dar nu pe toti ne multumeste interpretarea ironica data de Jastrow fizicii big bang. Am putea sa nu mergem atat de departe incat sa reamintim comentariul caustic al lui Fred Hoyle, cum ca aceasta cosmologie big bang a fost, la urma urmelor, produsul mintii astronomului belgian Georges Lemaitre, care a fost si el preot romano-catolic.

Remarcam totusi, cu oarecare dezamagire, ceea ce Arno Penzias, coparticipant la descoperirea "armei rumegande" (care este radiatia de fond a cosmosului) si evreu ortodox, a afirmat intr-un interviu recent din New York Times: "Anomalia existentei universului e oribila pentru fizicieni si inteleg de ce: universul nu ar fi trebuit sa se intample. Dar s-a intamplat". Suntem uimiti de faptul ca, in primavara lui 1992, profesorul George Smoot, si el un pretins sceptic, care conducea proiectul COBE, nu a putut rezista tentatiei de a face aluzie la ceea ce credea el ca ar putea fi "implicatiile teologice" ale noii dovezi obtinute de proiectul COBE, care sprijinea teoria big bang -ul.

continuare ...