Toate polemicile de la subiectul propus de mine ma baga si mai tare in ceata, ma bulverseaza, ma sperie si imi dau seama ca sunt cat o furnica de mica dar cu pacate cat pentru un elefant.
In problema mea as dori sa impac si capra si varza, dar stiu ca este imposibil pentru ca la un moment dat trebui sa renunt la ceva pentru ca nu "poti sluji la doi stapani".
Si sa presupunem ca incerc sa ma feresc cu o zi inainte de mersul la biserica, dar am vazut ca este pacat si in zilele de post din saptamana si sambata.
Sotul meu nu este un om rau, care nu ar tine cont de mine si i-ar pasa doar de "multumirea lui", dar nu cred ca ar avea intelegere asa cum ar trebui la capitolul asta.
Eu mai incercat atunci cand era post sa renuntam la viata noastra conjugala, dar un parinte de la bisericuta noastra ne-a spus ca nu este pacat sa ai relatii cu sotia in post.
De altfel fetita noastra a fost conceputa in post. Atunci a fost sotul la biseica si l-a intrebat pe parinte daca avem voie pentru ca este post si parintele a zis ca pentru a da nastere unui suflet de om este voie.
Probabil ca toate aceste idei contradictorii l-au bulversat pe el la fel cum s-a intamplat si cu mine.
Intr-adevar ma simt ca o oaie ratacita care nu stie "care este drumul cel bun"....probabil cel mai greu de urmat este si cel bun
|