Citat:
În prealabil postat de Marius22
Parintele Profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti a relatat, la un moment dat, o intamplare legata de acest subiect. In cadrul unei intalniri, a fost apostrofat de un turc musulman cu privire la modul in care noi, crestinii ortodocsi, ne raportam la icoane, la imaginile sfinte. Acesta i-a spus parintelui ca nu intelege cum crestinii ortodocsi cinstesc icoanele in biserici dar, in acelasi timp, le poarta (imprimate pe brelocuri sau ca iconite tinute in portofel) in cele mai nepotrivite locuri precum buzunarele din fata/spate ale pantalonilor etc.
Faptul ca icoanele au ajuns sa fie imprimate pe cani sau tricouri si ca sunt accdesibile oricui nu trebuie sa ne bucure. Este mai degraba un semn ca saracim, ca nu mai suntem articulati deplin la sensul si scopul icoanei ori, altfel spus, la Cel care ne sfinteste prin icoana.
|
Saracim si in acelasi timp aceasta saracire ne face sa gresim intr-un mod atat de grosolan.
De la o prietena ce picteaza icoane am aflat ca multe din acele kitsch-uri cu pretentii de icoane, imprimate in moduri si locuri ce te uimesc, sunt realizate pe banda rulanta in fabrici din Turcia sau China, fara sa se tina cont de lucruri importante (culori, expresie, calitatea materialelor). Ma gandesc in ce orbire suntem daca cumparam asemenea lucruri in timp ce icoane ce respecta canonul sunt trecute cu vederea, singurul criteriu de alegere fiind pretul.