[sophia]

Nu vad scopul acestui fir.
Nu putem convinge pe cineva sa-si schimbe opinia, simtirea, ideile.
Asta se poate intampla in alt mod, mai mult sau mai putin neasteptat.
Poate chiar Dumnezeu sa li se arate la un momenta dat si sa-i faca sa inteleaga.
Problema lor este ca nu l-au gasit pe Dumnezeu, sau nu-l percep asa cum ziceti/vreti voi. Mai mult decat atat: poate ca ei chiar cred in El, dar nu in modul in care este totul scris si organizat de oameni, pe pamant: biserica institutie (asa cum este ea azi), preoti, reguli, scrieri etc.
Exista lucruri pe care ei si chiar multi credinciosi nu le inteleg, sau le vad/simt altfel.
Nu stiu cum l-a descoprit fiecare din voi pe Dumnezeu, cat de devreme, sau usor, sau dimpotriva.
Dar de ce trebuie sa fortati si sa impuneti idei si sentimente ale voastre.
Mai sus da cineva o lectie tare asupra creatiei omului Dumnezeu vs. Natura.
Ce rost are asta?
Ce rost are sa distrugeti scoala, stiinta si etc. sa puneti in antagonism doua lucruri care sunt de fapt impreuna?
Fara Dumnezeu nimic nu este, asa cum il percepe fiecare. Dar voi nu pricepeti asta.
Vorbiti de liberul arbitru, cand voi insiva va subordonati unor reguli in credinta si nu acceptati alte variante.
Am inteles ca pentru voi liberul arbitru, si inca ziceti ca este de la Dumnezeu: ori credinta extrema, ori nici un fel de credinta si mai ales ca noi putem, avem puterea sa alegem. Ori nu este asa. Noi nu putem alege. Totul este de la Dumnezeu, dar depinde cum percepem noi.
Nu mai continui. Nu sunt nici eu mai grozava, dar desi crestina, ortodoxa, ma simt si eu aici adeseori chinuita de ideile voastre.
Mai zilele trecute, pe un alt fir, m-a facut praf (la figurat) o postare cum ca toate greutatile noastre, munca, familie, etc. sunt doar aparente si ni le facem noi, ca sa nu ne dedicam total credintei.
Cand eu explicam cat este de greu sa te imparti intre ele, sa dai fiecaruia partea cuvenita si sa si rezisti tu insusti trupeste si sufleteste.

Credinta este grea, este chiar o povara, pe care insa ti-o asumi si o duci pentru ca asa vrei / simti. Nu este un parfum de tei. Implica eforturi, retineri, abstinente, chiar a fi ne-om, sa te desparti de familie, de prieteni, de pasiunile tale, sa dai din timpul tau, sa nu mananci, sa nu aia, sa nu aia. Cine poate mult este f. bine pentru el, cine poate mai putin sa ne bucuram si pentru el si sa-l ajutam, dar mai ales sa-l respectam.