Hm! Daca in ziua in care te impartasesti iti mai arde de guma de mestecat, sau de fumat sau de seminte... cred ca nu mai putem vorbi de o adevarata impartasanie. Uneori avem tendinta de a trata cu prea mare usurinta exact ce e mai sacru in cadru propriei noastre mantuiri.
Pe mine ma macina un alt gand; foarte multi mireni se impartasesc intr-o duminica in care este dezlegare la peste. Si cum pestele contine atatea oase, oricat ai incerca, tot nu reusesti sa le eviti pe toate. La fel si pentru cei care se impartasesc in prima zi de dupa terminarea postului, sau oricand intr-o zi obisnuita in calendar (adica fara post). Astfel ca, daca la masa servesti friptura cu os si nu vrei sa te formalizezi cu tacamuri speciale, evident ca oasele respective presupun ca nu trebuiesc date la caini si nici la gunoi, ci puse pe foc. Dar cum la bloc nu prea e foc, trebuiesc ingropate. Unde? Daca ai oluri cu flori, probabil acolo, dar ma tem ca de la o familie numeroasa, vor ramane atatea oase ca nu ai ghivece suficiente sa le ingropi pe toate, iar ca sa iesi in spatele blocului si sa cauti un loc... "curat" e de doua ori imposibil: lumea oricum nu intelege si vrea sa stie ce harm porti tu pe-acolo, iar de curat... cam greu de crezut ca poti afla un astfel de loc...