[sophia]

Foarte frumos topicul...
Eu nu sunt in masura sa discut pe asa un subiect inalt si teoretic.
Stiu ca parintele Galeriu avea un dar deosebit de a vorbi oamenilor.
Predicile poate ca nu sunt pe nivelul tuturor, ba as spune ca sunt de un nivel prea inalt pentru multi.
Pentru mine insa cea mai mare valoare o are persoana lui, faptele lui, modul de a fi si trai credinta si modul in care se purta cu oamenii.
Caci pana la urma asta cred ca este cel mai important la un preot: sa fie un model prin el si sa stie sa lucreze cu oamenii, sa-i ajute, sa-i invete in credinta.

Sfintia Sa cred ca traia credinta cu sufletul lui si cu blandete si asa o si impartasea. Nu spune lucrurile oricat ar fi ele de teoretice si abstracte, decat cu blandete si iubire. Niciodata nu cu bata, sau cu asprime, sau amenintand.
Eu asa il stiu si il port in suflet.

Inainte de orice ii pasa de om si nevoile si suferinta lui. Si modul lui de a fi influenteaza si modul in care vedea credinta, in care isi compunea predicile.

El mi-a aratat ca totusi credinta inseamna fapta si trairea si mai apoi (pentru cine are acest har deosebit), talcuirea in scrieri si predici.

Nu-i tin minte predicile, dar n-am sa uit niciodata felul in care mi-a fost aproape atunci cand am fost la mare necaz si cum pentru fiecare avea ceva de daruit din suflet: o rugaciune profunda, o carticica de povete cu dedicatie, o mangaiere, un sfat, o carte de imprumutat pentru a citi. Ce mult as fi avut nevoie de Sfintia sa si acum...!

A fost un sfant pe pamant...