Citat:
În prealabil postat de simpllu
Am renunțat să mai scriu pentru că mi-am dat seama că vorbesc degeaba. La fel a procedat și Mihailc, care ți-a recomandat să citești niște cărți și să lași sursele de mâna a treia. Și au mai fost câțiva useri (Alin, Cristian, Mirela, Ioana) care ți-au spus că ai luat-o pe aratură. În fine, eu mă retrag, tu crezi în continuare în reprezentarea în "icoane" a Dumnezeului-Tată care "s-a aratat lui Avraam, Daniel, etc., sub diverse forme", deși ți s-a mai spus că nu orice reprezentare cu subiect religios este icoană.
P.S. Ceea ce este încadrat între ghilimele sunt cuvintele tale. :)
|
Poate că nu e vorba propriuzis de icoană, în înțelesul pe care îl dăm azi în Biserică, sub puterea erminiei și canonicului etc.
Totuși din articolul la care a trimis Cătălin se vede că e vorba de o lungă tradiție a reprezentării Tatălui în lumea creștină. Multe picturi din bisericile noastre aduc mărturie asupra acesteia. Acuma, că e o abordare discutabilă, ok.... Hai să vedem mai bine de ce e greșită, dacă e greșită. Dar nu putem nega că există această reprezentare cu o bogată productivitate, atât la noi cât și la alții.