Citat:
În prealabil postat de MihaiG
Eu unul nici nu-l judec pentru Missele cu balonase, mi se pare că, în functie de circumstante, ar putea fi o idee foarte buna.
Dar, dupa cum spuneam, lex orandi lex credendi. Dacă în cadrul actului liturgic, care este fundamentul vietii de credinta și rugăciune a Bisericii, admiți elemente clar moderniste, nu te poți numi tradiționalist.
Poate, doar, tradiționalist în ce privește teologia icoanelor, sau interpretarea textelor patristice, după cum arăta MihailC.
|
Atenție că există și tradiționalismul de tip fariseic, care presupune un atașament idolatru față de forme și tipare ”consacrate”, în detrimentul fondului.
Iată ce le spune însuși Mântuitorul, fariseilor ”tradiționaliști”:
”Dar cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care șed în piețe și strigă către alții, zicând: V-am cântat din fluier și n-ați jucat; v-am cântat de jale și nu v-ați tânguit. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și spun: Are demon. A venit Fiul Omului, mâncând și bând și spun: Iată om mâncăcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor. Dar înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei”. (Matei 11:16-19)
Asta nu înseamnă că poți să faci din excepție regulă, însă e foarte clar că secularizarea masivă va conduce în viitor la regândirea strategiei misionare până la căutarea oii rătăcite în locul rătăcirii ei, nu așteptarea pasivă la adăpostul ”stânii” că poate se întoarce ea singură.
După ce am văzut la greco-catolici parodierea tradiției bizantine prin folosirea în liturghie a intrumentelor muzicale pop-folk (orgă electronică și chitări văzute cu ochii mei, dar am auzit că se poate și mai rău), și înlocuirea antifoanelor și altor imne liturgice cu șlagăre neoprotestante, mă mir că vă scandalizați atât de gesturile ”moderniste” ale unui ierarh de-al vostru, adică un catolic din clerul înalt. Oare nu cumva v-ați habotnicit în propria voastră lege?