[centesimusvicesimusoctavus]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Aşa este. Numai că, vezi frate, icoanele nu sunt nici "chipuri" nici "idoli" ci sunt ceva care, din păcate, încă îţi scapă. Poate mai citeşti pe sfinţii noştri, spre învăţătură dreaptă.
Doamne ajută!

Știu frate descrierea lor poetică (”ferestre spre Cer”, ”Scripturile neștiutorilor de carte”, cale deschisă rugii spre Dumnezeu, etc.), însă dincolo de emoția artistică și sentimentul pios, realitatea frustă aceasta este: niște reprezentări create spre a mijloci actul închinării. Adică, exact ce interzice Dumnezeu în porunca a II-a din Decalog.

Îmi pare rău, știu că doare, și eu am trecut pe aici, dar așa este sabia Cuvântului lui Dumnezeu (pe care o agită și colegul Igor): produce durere, dar spre vindecare, asemeni bisturiului...