Citat:
În prealabil postat de nicoleta34
Eu o vad icoana, ca o fereastra deschisa spre rai unde vad pe Dumnezeul meu , pe Maicuta Domnului si sfintii prieteni!
Icoana imi insenineaza diminetile cand ma trezesc si dau cu ochii de ele si sunt acolo si seara cand dorm.
Icoana este un camarad de nadejde, datator de sperante si alungatoarea tristetilor mele.
|
Atât de mult iubește Domnul Dumnezeu pe sfinții și mucenicii Săi, casnicii Săi, încât a dat putere chiar și chipurilor zugrăvite ale acestora când sunt cinstite, și numelor lor când sunt chemate spre ajutor.
Noi cinstim icoanele ca pe obiecte materiale?
Nicidecum. Noi nu venerăm pe nimeni și nimic decât numai pe Preasfânta Treime în Unime - UNUL DUMNEZEU. Dar noi
cinstim pe sfinți ca pe cei mai buni copii ai lui Dumnezeu și următori ai lui Hristos; și
le cinstim chipurile în chip deosebit, așa cum copiii cinstesc fotografiile părinților sau fraților lor.
Sunt icoanele altceva mai mult decât tablouri cu înfățișări ale lui Hristos și ale sfinților Săi și altceva mai mult decât un simbol al cinstirii pe care noi o avem pentru ei?
Ele sunt mai mult decât atât.
Icoanele sfințite sunt canale ale puternicului har dumnezeiesc care dă tămăduire, înnoiește, luminează, dăruiește curaj și mustră.
Atât de mult iubește Domnul Dumnezeu pe sfinții și mucenicii Săi, casnicii Săi, încât
a dat putere chiar și chipurilor zugrăvite ale acestora când sunt cinstite, și numelor lor când sunt chemate spre ajutor.
(
Sfântul Nicolae Velimirovici,
Credința sfinților - Catehismul Bisericii Ortodoxe, Editura Sophia, 2004, p. 184)