[anna21]

1. Consider ca a fi crescut in ortodoxie in ziua de astazi este aproape o minune.
Nu mi se pare absolut nimic in neregula sa te delimitezi de ceilalti, nu este mandrie.
Dimpotriva, a fi crescut in ortodoxie, dar impotriva canoanelor sa te apuci sa te rogi cu cei de alte credinte mi se pare o desconsiderare a darului facut de Dumnezeu.
Ca nu am ales (cu putine exceptii) sa fim ortodocsi, dar daca ajungem sa intelegem ce ni s-a dat, nu ne este permis sa ne batem joc de acest dar.
Nu este treaba mea de altii sunt catolici sau protestanti, daca se mantuiesc sau nu - mila lui Dumnezeu. Eu am grija de manturea mea. Stiu calea (macar teoretic).. Si atunci se pune intrebarea: ce fel de ortodox este acela care scuipa pe invatatura sfintilor parinti si merge in locasuri de cult lipsite de sfintele taine? Ce cauta acolo unde nu este nimic de gasit?
Nu este o bataie de joc?
Eu asa vad lucrurile: ca si cum un Imparat te-ar invita la cina Lui, dar tu (un cersetor flamand si bolnav) spui "dar eu vreau sa manac din gunoaie impreuna cu alti cersetori care au refuzat si ei invitatia crezand ca gunoiul este mai bun! Poate au si ei dreptate si in felul lor! Iar cei care cineaza cu Imparatul sunt niste oameni exclusivisti si plini de ura pt ca acum refuza sa manance gunoi."

2. Ortodoxia nu este o materie de studiu ca sa o compari, masori etc cu alte credinte!
O traiesti sau nu. Atat. Nu o traiesti? Pai nici nu o cunosti! Chiar daca ai morman de informatii despre ea, o examinezi doar din exterior.
Daca nu ajungi sa o traiesti, o poti compara la infinit, dar nu te mantuiesti.
Daca o traiesti, nu te duci sa cauti in gunoaie ("diversitate"). Cinezi cu Imparatul.