[laurastifter]

În prealabil postat de Annyta

Laura, eu nu le simt lipsa. În general nu îmi plăceau atacurile care ne erau adresate, vorba aceea, la noi acasă.
Iar pentru cunoaşterea lui Dumnezeu nu cred că îmi este de folos vreo incursiune în alte confesiuni.
Nu îndemn la intoleranţă. Dar scopul vieţii noastre nu este îmbogăţirea spirituală, ci mântuirea, cunoaşterea lui Dumnezeu şi trăirea poruncilor sale.

Doamne ajută!
Îmi amintesc de o idee minunată a părintelui Rafail Noica: "Ortodoxia este firea omului".
Orice fiinţă umană este, într-un anumit sens, într-o mai mare sau mai mică măsură, creştin ortodox, prin gândurile bune, frumoase, nobile, conforme voii lui Dumnezeu pe care, în mod sigur, fiecare persoană umană din lumea aceasta le-a avut măcar de câteva ori în viaţa sa.
Oare doar cei care aparţin în mod formal Bisericii Ortodoxe sunt ortodocşi?
Oare doar fiii lui Avraam din punct de vedere biologic fac parte din poporul ales?... Sutaşul roman din Evanghelie n-a fost, potrivit cuvintelor Mântuitorului, incomparabil mai plin de credinţă decât fiii lui Israel?...
Cred că punem accentul, de multe ori, în mod exagerat pe conştiinţa apartenenţei noastre confesionale care, desigur, este şi ea foarte importantă.
Cred că nu toţi "ortodocşii" (cu certificat de Botez în BO) sunt şi orthodocşi şi unii dintre creştinii "neortodocşi" sunt orthodocşi.
Înţelegeţi?
"Nu toţi cei din Israel sunt şi israeliţi", remarca, inspirat fiind de Duhul Sfânt, Sfântul Apostol Pavel şi, am putea adăuga fără teama de a greşi faţă de adevărul biblic, mulţi dintre cei "netăiaţi împrejur" s-au dovedit a fi, prin credinţa în Hristos, israeliţi adevăraţi, membrii legitimi ai Israelului celui nou şi adevărat - Biserica.
La fel, cred, există ortodocşi care, din diverse motive, se află în afara BO şi există neortodocşi mândrii de apartenenţa lor pur formală, conjuncturală, la confesiunea ortodoxă.
Nu mai reţin ce teolog spunea că noi ştim sigur unde este Biserica cea adevărată, dar nu ştim sigur unde nu este.
Ce vreau să spun?
Nicidecum nu pledez pentru "o incursiune în alte confesiuni" creştine!
Să ne ferească Dumnezeu de capitularea de la sfânta noastră credinţă revelată, Ortodoxia pentru care atâţia Sfinţi şi-au dat viaţa, mărturisind până la capăt, în scrierile lor şi cu sângele lor, faptul că aici, în Biserica Ortodoxă a lui Hristos, ne vom mântui!!!
Orice ar fi, chiar şi cu preţul vieţii, orice creştin ortodox este dator să rămână consecvent credinţei sale, fiindcă fidelitatea faţă de Biserica Ortodoxă e credincioşie faţă de Întemeietorul ei!
Ceea ce susţin, însă, este că, pe cât de fideli se cuvine să rămânem în credinţa noastră, pe atât de deschişi şi iubitori suntem datori a le rămâne credincioşilor lui Hristos din celelalte confesiuni creştine.
Mai clar:
dacă noi vom părăsi Biserica noastră, atunci în mod sigur ne vom pierde identitatea de creştini ortodocşi;
în schimb, cei care deja au ales alte căi de trăire a creştinismului nu ştim dacă sunt sau nu creştini orthodocşi (nu în sens confesional, ci practic, prin păstrarea unei trăiri autentice şi profunde a credinţei în Hristos Dumnezeu).
În Ortodoxie este tot adevărul lui Hristos, toată frumuseţea şi profunzimea Revelaţiei.
De aceea, tot ceea ce vedem frumos, drept, sfânt în afara Bisericii noastre aparţine, de fapt, Bisericii, este creat sub inspiraţia Aceluiaşi Dumnezeu unic şi, de aceea, poate fi apreciat de către noi, fără teama căderii în rătăcire.
În schimb, tot ceea ce e urât, neautentic şi lipsit de valoare, chiar dac-ar fi promovat de către membrii ai BO, rămâne străin de Ortodoxie, fiindcă Ortodoxia este nu doar dreapta credinţă, ci şi dreapta slăvire a lui DUmnezeu; nu doar credinţa adevărului, ci şi a frumuseţii, a iubirii, a sfinţeniei celei eterne.
Nu este adevăr în afara Ortodoxiei şi, de aceea, tot ceea ce este adevărat şi frumos în afara confesiunii ortodoxe este, de fapt, ortodox, patrimoniu spiritual al Bisericii Ortodoxe a lui Hristos.
Cunosc personal o creştină catolică atât de profundă în dragostea faţă de Hristos şi de aproapele, cu un spirit de sacrificiu autentic şi uimitor faţă de o persoană bolnavă care nici măcar nu-i este rudă şi pe care o îngrijeşte zi şi noapte, cu un devotament foarte, dar foarte aproape de sfinţenie!
Pot crede că această CREŞTINĂ autentică este neortodoxă?
În sens confesional da, dar în faţa lui Dumnezeu cred că este incomparabil mai ortodoxă decât voi putea fi eu vreodată în viaţa asta şi-n viaţa de apoi!
A, doctrinele oficiale ale celorlalte confesiuni sunt diferite de cea ortodoxă? Cu anumite dogme ale lor nu suntem de acord?
Da, aşa este; de aceea a lăsat Dumnezeu dialogul, comunicarea prin cuvânt, ca să ne putem înţelege, lămuri şi completa unii pe alţii.
Nu putem face compromisuri în credinţă, nu putem relativiza nimic din adevărurile revelate (dogmele) ce ne sunt repere în pelerinajul către patria cea din ceruri.
În schimb, putem încerca să-i înţelegem corect, onest şi cu iubire pe ceilalţi, să le împărtăşim ceea ce avem noi şi să ne lăsăm ajutaţi de către ei.
Cum aşa?
Simplu: este posibil ca, în anumite privinţe, ei să susţină aceleaşi adevăruri, doar că în termeni diferiţi, într-un limbaj diferit, sau chiar să folosească aceleaşi cuvinte care, în Biserica primară, atunci când dogmele au fost formulate, să fi avut alte sensuri.
Mai este posibil şi ca noi să ne înţelegem greşit anumite dogme şi să transformăm interpretarea noastră asupra dogmelor în dogmă.
Se mai poate... Mă abţin, fiindcă iar voi fi acuzată de nu ştiu ce erezii, dacă mai spun şi o altă idee pe care o am acum în minte. :) Oricum, niciodată să nu ne temem nici de iubire, nici de comunicare!
Să ne temem doar de ignoranţă fiindcă, într-adevăr, dacă nu ne vom cunoaşte în mod temeinic credinţa, dacă n-o vom trăi în primul rând (înainte de a o proclama), vom putea fi erudiţi, intelectuali, doctori în Teologie, dar niciodată TEOLOGI! Atunci, Îl vom trăda pe Hristos chiar şi fără nici un motiv, fără ca nimeni să ne argumenteze dogme străine de Ortodoxie, ci pur şi simplu rămânând încremeniţi în neiubire şi-n întunericul neştiinţei.
Hristos este Lumina cea adevărată Care "luminează pe tot omul ce vine în lume" (In1, 8). Îi luminează nu doar pe ortodocşi, ci pe toţi şi, dacă vrea, poate transforma tot universul în Biserică, fără ca noi să-L putem împiedica! Doar "Biserica există înainte de toate şi pentru Biserică a fost creată lumea", nu-i aşa? :)
Din Biserică fac parte toţi aceia care-L iubesc cu adevărat pe Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos.
De aceea, cred, părintele Arsenie Boca n-a ezitat să-l picteze, într-un locaş de cult cât se poate de ortodox, pe un sfânt cât se poate de catolic - Sf. Francisc.
Era "ecumenist" păintele Arsenie?... :)
Doamne ajută!
V-am scris aceste gânduri personale, având încredere în simţul dvs critic şi ştiind că, dacă am greşit în vreo privinţă, aveţi discernământul necesar pentru a selecta din mesajul meu doar ceea ce este bun şi constructiv. :)

Bucurie întru Domnul!