Faptul ca s-a folosit semnul crucii intr-o batalie decisive e un simbol frumos . Pentru ca oricum bartalia aceea intre 2 mostenitori ar fi avut oricum loc,si cu acest semn ,si fara .
Dar iata ,credinta in acest semn ,poate aduce chiar si biruinta unui imparat roman.
De la prfectul romanul care daduse comanda executiei pe cruce, la nadejdea unui imparat roman in aceiasi cruce, e o distanta imensa ,pentru care au trebuit sa moara mii de crestini , ca lumea sa inteleaga ca ei nu mureau din nesupunere , ci pentru o credinta mai mare decat in Cezar.
Faptul ca ,odata cu Constantin,crestinismul iese la lumina,nu e ceva rau. Caci ce e mai frumos ca statul si Biserica sa conlucreze. Macar de ar fi si in vremea de azi sefi de state asa credinciosi ca si Constantin. E drept ca pot apare abuzuri de o parte si de alta ,dar este si avantajul ca Biserica se poate raspandi astfel in toata lumea ,si isi poate indeplini aspectul misionar. Dupa ce a incetat persecutia,razboiul s-a mutat in chili, in razboiul cu patimile si subjugarea fata de nevoi. Si astfel au aparut sfintii ,care sa ne arate alte aspect ale desavarsirii ,decat martirii . Deci toate s-au intamplat din adanca purtare de grija a lui Hristos ,pentru ca Biserica sa sa cunoasca noi cai de exprimare
|