[vsovivivi]

În prealabil postat de andreicosmovici

Va salut,

As dori sa pun o intrebare simpla, din registrul vietii practice de familie. Cu tot respectul pentru toata lumea, precizez ca doresc sa ma adresez exclusiv celor care practica abstinenta sexuala ortodoxa autentica, respectiv: relatii sexuale doar cand doresti sa ai copii (evident, doar in perioadele permise), iar in rest - abstinenta totala. Repet: sunt intr-o faza in care NU ma ajuta teoretizari, ci am nevoie de marturii, DOAR de la persoanele care practica abstinenta sexuala ortodoxa autentica şi in mod continuu (retineti cele doua "conditii", pentru ca discutia sa merite sa aiba loc, iar interventiile sa fie incarcate cu autoritate). Este evident ca nu limitez dreptul la libera exprimare, dar mi-as dori ca acest subiect sa contina majoritar marturii. Teoria o cunosc, si o cunoaste aproape toata lumea. Practica ne dă bătăi de cap, după cum spune şi dictonul. Intentionez ca prezentul topic sa constituie, in final, un material de inspiratie pentru toti sotii care cauta astfel de marturii si de exemple, ca sa reuseasca si ei pe frumosul drum al casatoriei.

Intrebarile sunt: cum traiti abstinenta? Cum ati reusit sa ajungeti la abstinenta continua? Ce faceti ca sa va puteti abtine (ce "tehnici" folositi)? Sper ca este clar ca excludem din discutie cazurile de barbati sau femei care, in perioada de abstinenta totala, practica individual onanismul, pentru "indulcirea" abstinentei.

Astept cu mare interes exemple venite de la traitori autentici si deplini ai abstinentei sexuale. Orice observatie, sfat sau gand suplimentar, de la traitori, pe marginea acestui subiect, este binevenita. Multumesc.

Păi e simplu: dacă pomeneşti pe satana sau pe dracool, e clar că te-a pus demon(stress)ul să te răcoreşti cu grăzovia de a aduce în auz şi înaintea ochilor pe spurcăciunea pustiirii, răutatea cea veche şi pe nebunia de pe urmă, adică pe ucigă-l toaca şi spulbere-l clopotu' şi ca atare te-ai spurcat şi tu dacă tot îl pomenişi ca să-i îngrozeşti pe fraieri ca să se supună de frică ţie care din moment ce l-ai pomenit eşti şi tu un spurcat mai mare ca dracool fiindcă-l foloseşti pe post de slugă, de unealtă de supunere...

Deci aşa cum e cu dracool, e şi cu organool, cu glumea, cu tine însuţi... păi e vorba că în basmul din poveste tu te pomenşti privirilegiat şi crezi ca credoolul că acolo e liber, şi deci cum vezi o fată tânără şi frumoasă cum brusc te crezi în basm, în scenariu unde e voie şi pe nepregătite şi pe neaşteptate născoceşti o potrivire neaşteptată de situaţie în care să pipăi din priviri ca să te stârneşti, să stârneşti cât mai repede ceea ce-ţi place cel mai tare... poziţii, adunări lacome de goliciuni, adunări de sfinţişoreli îndoielnice şi grozave ce izvorăsc din talente, din fapte beroice şi din alte grozăvii.

Ce trebuie să faci? Păi trebuie să încerci să nu ai grija de a te pomeni gLumea!.. căci gLumea te pomeneşte pe tine doar când e invidioasă că tu ai ajuns un mare amorez. Deci nu râvni să fi pomenit de ea şi nu te pomeni tu în basm, în poveste, în vis, în pildă, în cuvânt ca nu cumva să-ţi pui nădejdea în tine crezând că tu ai liber la a pomeni şi viziona organe, căci dacă ai ajuns să-ţi placă scenariul e gata, eşti şi mare artist şi actor şi creator de frumos, adică de ispită... şi dacă ai ajuns să intrii în ispită, de acolo e doar un pas până la prăpastia în care te-ai împăcat cu ideea că trebuie să-ţi linişteşti agitaţia prin păcătuire, prin sex, prin libertinaj, prin pomenirea repetată a organelor chiar înaintea fetelor dar nu ca să osândeşti făţărnicia pe faţă ci ca să o întăreşti stârnind pofta cea rea, pofta trădătoare mai bine prin sadice pomeniri ce te satisfac.

Adică trebuie să nu mai doreşti şi să nu mai visezi la un post negru fără rugăciuni şi doar pentru a avea o siluetă atractivă, căci diavolul ăsta lunatic şi care te aruncă ba în apă, ba în foc, nu iese decât cu post şi rugăciuni şi când intră sau cînd iese te zguduie şi te zdruncină nemulţumit că de ce-l dai afară fiindcă el se gândea la tine... avea grija ta şi tu-l dai afară?

Practic te păcăleşte ca să descoperi sofismul că trădarea iubirii e bună, şi că e de dorit şi că nu e un surogat să bei şi să sugi la sângiuirile gLumii în timp ce cauţi 'fericirea' de a te uşura de problemă... de coşul care-ţi strică tenul atât de frumos.

Oare nu-ţi dai seama că Froid a fost un mare mincinos păcătos care şi-a bătut joc de oameni învăţându-i medicaal să-şi liniştească ei ispitele prin mândria liniştii de după păcătuire?

Păi un alt fel de linişte şi de liniştire cere Dumnezeu femeilor!.. şi nu acela de a se complace şi a se consola cu păcatul fatalizând superstiţios că altfel se ofilesc.

Nimic nu e mai urât mirositor şi mai jalnic decât o floare pătată de viespii mâncători de carne care roiesc pentru ca s-o ofilească şi să se bucure când văd că-i pică petalele! Aşa le trebe dacă şi-au lepădat spinii care o apărau pe ea de musafirii nepoftiţi ca să nu intre ei în patochiul lor curat şi să-i păteze rochiţa... cea de noapte şi zi, de o noapate şi-o zi.