Citat:
În prealabil postat de mihai07
Ce m-a miscat pe mine: o sluja de seara la Lainici, facuta la lumina lumanarilor.
|
Tot manastirea Lainici m-a adus si pe mine mai aproape de Dumnezeu! Cu adevarat este un loc minunat,un colt de Rai! Mereu merg acolo la Sfanta Liturghie,in fiecare duminica. Altundeva nu pot merge,nimic nu ma atrage ca acel loc. Poate ca asa m-am obisnuit eu,ca ii cunosc pe preoti si pe calugari,ca sunt familiarizat cu toata incinta manastirii,nu stiu... dar in mod cert nicaieri nu-i ca acolo! In rest,ma aseman oarecum cu al doilea mesaj al lui Ortodoxia. Si anume cand eram mic eram mai credincios,fusesem invatat sa ma rog puin,ma si spovedisem si impartasisem de 2-3 ori,dar apoi pauza. Bine,credinta mi-a ramas,adica acel graute n-a pierit. Aparent credeam in Dumnezeu,ma rugam seara,ma inchinam cand treceam pe langa biserici,dar atat. Sa merg la slujbe,sa ma spovedesc,sa postesc... nici pomeneala! Doar acum vreo 5 ani cand am ajuns la Lainici si ma mustra constiinta sa ma spovedesc de toate pacatele cumplite ce ma ardeau mi-am gasit linistea. Si de atunci am ramas fidel acelei manastiri,acelor duhovnici etc.
Carti care sa ma fi impresionat... nu-mi vin in minte. Toate au bogatii duhovnicesti in ele,in fiecare te regasesti in vreun fel. Sfintele Evanghelii insa sunt foarte hranitoare si linistitoare dar foarte mult mi-a placut si Cartea lui Tobit din Vechiul Testament.