Imi aduc aminte cuvintele preotului la predica: Dumnezeu nu este impotriva bogatiei iar oamenii cu stare nu sunt niste nemernici sau pacatosi. Nu trebuie sa fii neaparat sarac ca sa cunosti foloasele credintei. Sigur, daca ar fi sa ne gandim cati dintre saraci vin la si catre biserica si cati dintre bogati fac acest lucru... E mult loc de interpretare. Se pune problema cum a fost dobandita acea avere (sigur, ne putem intreba de la ce nivel incolo ne consideram bogati, fiecare avem propria noastra scara de valori). Am rude foarte bogate dar cu mare frica de Dumnezeu, practicanti, fac bine si rezultatele se vad in viata linistita si tihnita, plina de roadele credintei pe care o au. Cred ca important este sa avem masura in toate.
__________________
"Doamne nu-mi da nici saracie, nici bogatie; da-mi painea care imi trebuie"(Prov. 30,7-9).
"Nu iubiti lumea nici lucrurile lumii"... (Ioan 2,15-18; V. Fapte bune
"Daca avem ce sa mancam si cu ce sa ne imbracam sa ne simtim indestulati" (l Tim. 6,7-10; V. Monahism).
|