Cum sa fim!...
Candva, prin 2004 parca, am lasat pe masuta din colt a bisericii ortodoxe din Londra ceva asemanator cu cele scrise mai sus (vezi atasamentul). Apoi, dupa vreun an, intamplarea a facut sa merg la ziua unui prieten aparut recent in viata mea. Surpriza a fost in momentul in care am descoperit pe peretele de deasupra biroului, pagina mea inramata. Nu i-am spus niciodata cine era autorul acelor randuri, dar am simtit ca Dumnezeu are o infinitate de bucurii de facut...
|